MIHAIL CĂNCIULESCU – O FIGURĂ REPREZENTATIVĂ A LUMII MEDICALE CRAIOVENE
Vineri, 29 martie a.c., Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C.S. Nicolăescu-Plopșor, al Academiei Române, a organizat sesiunea internă de comunicări Colloquia, prilej semnificativ de a marca importanța pe care personalități, precum cea a medicului Mihail Cănciulescu, au avut-o în istoria Craiovei și nu numai. Promotor al învățământului medical superior la Craiova, cu o vastă expertiză în marile mișcări sanitare din perioada interbelică de profilaxie și combatere a epidemiilor de tifos exantematic și de paludism, doctorul Cănciulescu a reușit să rămână pentru posteritate o personalitate bine conturată, complexă, pregătită profesional și mai ales devotată binelui comun.
Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C.S. Nicolăescu-Plopșor, structură bine conturată în piesajul academic, grație colectivului de cercetători care își desfășoară activitatea specifică sub semnul exigenței și al profesionalismului, rămâne ancorat activ în viața socială, prin programele sale de cercetare multianuale. Provocările prezentului, necesitatea de a contribui cu soluții la problematicile ce se manifestă cu intensitate în cadrul social actual și dorința de a ridica vălul uitării ce poate fi așezat peste marile personalități și fapte ale acestora sunt doar câteva dintre motivele pentru care institutul craiovean se dorește a fi un participant activ în dezvoltarea socială și un contributor solid prin calitatea cercetărilor oferite la dezvoltarea culturii și științei românești.
Rolul personalităților în dezvoltarea și modernizarea României a fost covârșitor, mai cu seamă în perioade în care societatea avea nevoie de un impuls pentru a trece la noi etape de dezvoltare social-istorică. Una dintre acestea este cea a medicului Mihail Cănciulescu, figură emblematică a vieții științifice din perioada interbelică, mereu în slujba satisfacerii interesului public.
La întâlnirea de vineri, Narcisa Mitu cercet. șt. III dr. în cadrul Institutului de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C.S. Nicolăescu-Plopșor, al Academiei Române, în comunicarea cu titlul „Medicul Mihail Cănciulescu – o figură reprezentativă a lumii medicale craiovene” a reliefat cu amănuntele specifice istoricului aspecte semnificative din viața și opera doctorului doljean.
Specialist în domeniul istorie modernă și contemporană (a doua jumătate a secolului al XIX-lea și primele decenii ale secolului XX), cercetătoarea este autor al mai multor cărți, articole și studii științifice publicate în reviste de specialitate și în volume de studii colective. Prezența la manifestările științifice naționale și internaționale a confirmat contribuția sa la cunoașterea Domeniului Coroanei Regale din România și a fenomenului social, economic și cultural din Oltenia.
În studiul prezentat vineri, d-na Mitu a precizat că „Dr. Cănciulescu a fost o personalitate complexă și o figură importantă a lumii medicale românești din perioada interbelică, cu o activitate medicală impresionantă. Totodată, a fost unul dintre promotorii inițiativelor pentru înființarea învățământului medical în Craiova, pledând pentru necesitatea înființării unei facultăți de medicină. Dintre activitățile care i-au marcat cariera menționăm: implicarea în demersuri de profilaxie și combaterea epidemiilor de tifos exantematic în Dorohoi (1917-1918) și de paludism în Oltenia (1923-1924); ofensiva sanitară împotriva tuberculozei, prin vaccinarea copiilor din orașul Craiova (1928) cu vaccinul B.C.G., declanșată alături de echipe de specialiști, cât și organizarea Centrului antituberculos în jud. Dolj (1948-1950)”.
Pe plan cultural, s-a remarcat în campania dusă în cadrul Mișcării Intelectualilor pentru refacerea țării, Regiunea Olteniei, în calitate de secretar general; în lupta dusă pentru crearea unei Universități a Olteniei; în reorganizarea învățământului medical; în realizarea și editarea unei reviste culturale a Olteniei, campanie reluată în 1958 pentru înlocuirea revistei „Oltenia literară” cu o revistă a Craiovei (sau a Olteniei) de Literatură-Știință, Artă și Ideologie socială, pusă sub îndrumarea Ministerului Culturii Naționale; în activitatea dusă în cadrul Cercului ARLUS al Colegiului Medical al jud. Dolj, a Căminelor Culturale din orașul Craiova și din Poiana Mare.
Bogata sa activitate științifică de specialitate numără o serie de lucrări de fiziopatologie clinică a aparatului cardio-vascular, a fiziologiei circulației cerebrale, a unor afecțiuni infecțioase generale și neurologice: „Activitatea sa a fost încununată de succes încă din anii de studenție, reușind să obțină mai multe premii importante: premiul Hillel (pentru disecție), în anul I; «medalia de aur a Fundației Gh. Cristescu» pentru lucrarea de doctorat: Studiul grafic al oclusiunii valvelor sigmoide ale inimii, dicrotismul pulsului, lucrare realizată sub îndrumarea profesorilor Nanu-Muscel și I. Athanasiu; premiul Năsturel, în valoare de 400 de lei, oferit pentru publicarea aceleiași lucrări în anul 1915; și premiul «Dr. L. L. Russ», al Academiei Române (15 iun. 1937). De asemenea, pentru activitatea sa medicală a fost răsplătit cu numeroase titluri, ordine și medalii: ordinul Coroana României cu spade în grad de ofițer «pentru zelul, destoinicia și devotamentul excepțional cu care a dat îngrijiri medicale bolnavilor și răniților în 1917»; medalia «Crucea Meritul Sanitar cl. I» (25 iulie 1924) oferită de regele Ferdinand I; ordinul «Steaua României» în grad de ofițer (14 aug. 1929), conferit de regele Mihai I; ordinul Muncii, cl. a II-a obținut pentru activitatea desfășurată «pentru merite deosebite în muncă» (1956)”, a mai precizat Narcisa Mitu.
După susținerea comunicării au urmat dialoguri constructive și relevante referitoare la tematica întâlnirii. Sesiunea internă de comunicări Colloquia a institutului craiovean se dorește a fi un demers al dezbaterilor fertile și al argumentărilor axate pe tematici variate cu impact asupra dinamicii sociale.
Cercet. șt. III, dr. Anca Ceaușescu
Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova –
C.S. Nicolăescu-Plopșor, al Academiei Române
