Ieri, în sala de conferinţe a Prefecturii Dolj, a avut loc şedinţa Colegiului Prefectural, în timpul căreia s-au prezentat rapoartele conducătorilor unor instituţii deconcentrate, conform ordinii de zi a adunării, aprobate în plen. Cu acelaşi prilej, a fost aprobat Proiectul de Hotărâre privind îmbunătăţirea activităţii de asigurare a protecţiei unităţilor de învăţământ şcolar, de către Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Dolj. Şedinţa a fost prezidată de prefectul de Dolj, Sorin Răducan, care s-a arătat mulţumit de rezultatele rapoartelor înaintate de reprezentanţii instituţiilor deconcentrate.
Probleme economice
Primul care a susţinut raportul de activitate aferent anului 2014 a fost şeful Oficiului Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie Craiova, Radu Mihai Ghinea, care a ridicat o problemă, general valabilă pentru întreaga economie românească. „Oficiul nostru certifică şi monitorizează constant cheltuielile eligibile, pentru care au primit finanţare peste 200 de firme, din anul 2011 şi până în prezent. Din 90 de firme înscrise în schema de ajutor de minimis pentru investiţiile realizate de IMM-uri, 45 au fost admise, 22 în bugetul alocat anului trecut, restul din fondurile aferente lui 2015. Valoarea totală a alocaţiei financiare nerambursabile a fost de 5,5 milioane de lei, fiind destinată firmelor care au optat pentru finanţare în 2014, iar în cadrul programului au fost creeate 110 de locuri de muncă. Am avut rezultate bune ân 2014, dar altă problemă vreau să aduc în discuţie.m În urma proiectului „Antrepenor pentru o zi”, OTIMMC Craiova a transmis Ministerului economiei un Memoriu Justificativ, prin care sesiza o problemă ridicată de mediul de afaceri zonal, problemă care reprezintă un obstacol major în calea dezvoltării industriei pe orizontală din România. Să vă dau şi un exemplu: să zicem că „Ford”, fiindcă tot e cea mai mare societate economică în zonă, vrea să investească. Deoarece, materiile prime secundare, din România, sunt purtătoare de TVA, preferă să importe din ţările Uniunii Europene şi să vândă produsele tot acolo,â. La noi, legislaţia prevede returnarea TVAS în minimum 45 de zile, dar nu este stipulat un termen maxim. Pentru asta am înaintat memoriul şi aşteptăm răspunsul ”, a spus Radu Ghinea.
35 de proiecte selectate
Daniel Popescu, directorul Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Dolj, a spus că „în perioada 20 mai – 18 iulie 2014, la OJFIR Dolj au fost depuse 48 de cereri de finanţare pentru Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole, fiind selectate 35 dintre acestea, iar Serviciul Active Fizice şi Plăţi Directe a instrumentat 2184 de cereri de plată”. Acesta a mai spus că, ţinând cont că unitatea este parte srtucturală a Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, este auditată anual.
Protecţie pentru elevi şi cadre didactice
Comisar-şef Constantin Nicolescu, şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Dolj a prezentat raportul aferent altimului trimestru al anului 2014, ţinând să precizeze că „siguranţa în şcoli, aât a elevilor, cât şi a cadrelor didactice şi personalului nedidactic reprezintă o prioritate pentru noi. În cele 601 de unităţi de învăţământ din Dolj, s-au organizat, în colaborare cu ISJ Dolj, IJJ Dolj şi GJM Dolj, 165 de acţiuni de prevenire şi combatere a delincvenţei juvenile. Vom continua aceste proceduri”. Astfel, ieri, Colegiul Prefectural Dolj a aprobat, în unanimitate, Planul de măsuri pentru îmbunătăpţirea activităţii de asigurare a protecţiei unităţilor de învăţământ şcolar, a siguranţei elevilor şi a personalului didactic din judeţul Dolj.
Munca part-time, în atenţia ITM Dolj
Inspectorul şef al ITM Dolj, Cătălin Mohora, a prezentat bilanţul activităţii desfăşurate de inspectorii din subordine (rezultatele fiind prezentate, zilele trecute în cotidianul nostru – n.r.), dar punând accent pe intensificarea controalelor în construcţii, agricultură şi munca în regim part-time. „Am verificat cu precădere societăţile care au ca activitate munca în construcţii, agricultură, silvicultură, domenii sezoniere, dar, mai ales, am verificat respectarea legislaţiei în ceea ce priveşte munca în regim parţial. Este vorba de aşa numita „muncă la gri”, în care angajaţii semnează contracte cu timp parţial de muncă – 2-4-6 ore – dar lucrează mai mult, fără ca aceste condiţii să fie stipulate în contractele de muncă. În urma acestor controale, s-a diminuat „munca la negru”, cea la „gri” n-a dispărut, dar este în limite normale ”, a spus Cătălin Mohora.
