2020, un an greu de uitat!

0
232

Un semnal, cât de cât tonic, la capătul unui an greu de uitat, din cauza pandemiei de Covid cu consecinţele sale tragice prin numărul mare al victimelor, îl avem: primele 10.000 de doze de vaccin anti-Covid au sosit în România prin vama Nădlag, pe 25 decembrie a.c.. Dozele de vaccin au fost depozitate la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” din Capitală, de unde au fost distribuite către 10 spitale aflate în prima linie în lupta contra coronavirusului. Trecem peste festivismul stângaci al ceremoniei, în cadrul căreia administratorii campaniei s-au dorit în prim-plan. Inclusiv declaraţiile lor au părut „forţate”, inoportune, şi nimeni n-a înţeles rostul lor. La Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”, Mihaela Anghel, asistentă medicală generalistă, membră a echipei medicale care la 27 febriarie a.c. a preluat primul pacient confirmat cu virusul Sars-Cov-2 a fost vaccinată. De la 11 ianuarie a.c., când a fost recenzat primul deces în China, până la 11.000 de morţi pe zi la mijlocul lunii decembrie, în lume, şi declanşarea vaccinului, s-au întâmplat multe în lupta anti-covid: carantinare, închidere de şcoli, reducerea dramatică a oricărei prognozate creşteri economice, milioane de şomeri, un ansamblu de măsuri coercitive în reducerea libertăţilor individuale, cercetări asidue pentru descoperirea unui vaccin, dezvoltat în cele din urmă de Pfizer şi BioNTech. Medici, cercetători, guverne, personalităţi din lumea sănătăţii salută acum începutul vaccinării, într-un moment în care neliniştea instaurată de o nouă carantinare devine reală, dacă situaţia epidemiologică continuă să se agraveze. Se vorbeşte deja de un al treilea val în săptămânile care umrează sărbătorilor de iarnă. Aşadar, o nouă etapă de luptă contra pandemiei –chiar dacă vaccinul a fost descoperit-, fiindcă se prefigurează o contaminare accentuată atribuită unei noi variante a virusului care ar putea fi cu 70% mai contagios decât predecesorul. Deja Germania, Anglia, Italia, Spania au restrâns dramatic condiţiile de deplasare inter-regională. Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează deja asupra riscului ridicat al reluării epidemiei. Cu toate acestea campania de vaccinare demarată lasă să se întrevadă oarecare speranţă, şi inclusiv preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, aflat în izolare la Besancon, a afirmat pe Twitter: „Avem o nouă armă contra virusului: vaccinul”. Până la 27 decembrie a.c. pe teritoriul României au fost confirmate 615.809 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (Covid-19). 540.437 pecienţi au fost declaraţi vindecaţi, iar 15.230 persoane diagnosticate cu infecţia de Sars-Cov-2 au decedat. Numai în intervalul 26 decembrie a.c. – 27 decembrie a.c. au fost raportate 122 decese (78 bărbaţi şi 44 femei). A fost un an cumplit de greu. „Istoria ne spune că această pandemie nu va fi ultima şi epidemiile sunt o realitate a vieţii”, ne avertizează Tedros Adhanom Ghebreysus, directorul OMS. Care admite că noul coronavirus a dat lumea peste cap în ultimele 12 luni prin consecinţele de anvergură asupra societăţii şi economiei, dar pandemia în sine nu a fost o surpriză. Fiindcă avertismente cu privire la o astfel de posibilitate şi la lipsa de pregătire a lumii au fost lansate de mai multe ori de-a lungul anilor. Ce ne rămâne de spus? Nimic altceva decât ceea ce ne sugera un om de ţinută, din lumea fotbalului mare: antrenorul german Jurgen Klopp de la FC Liverpool, antrenorul anului 2020: „Apreciaţi ce aveţi pentru că totul se poate schimba într-un minut. Viaţa noastră normală, aşa cum era, nu am apreciat-o suficient. Acum pare că a fost cea mai bună viaţă. Să învăţăm să apreciem aşadar ce avem, fiindcă totul, repet, se poate schimba într-un minut”.