PE a respins moţiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene

0
48

Parlamentul European (PE) a respins, ieri, o moţiune de cenzură împotriva Comisiei Europene, iniţiată de parlamentari eurosceptici pentru a exprima faptul că nu mai au încredere în preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, în urma scandalului „LuxLeaks”. Potrivit site-ului PE, moţiunea a fost respinsă cu 461 de voturi „împotrivă”, 101 voturi „pentru” şi 88 de abţineri. Pentru a demite Comisia, moţiunea de cenzură ar fi trebuit să obţină o dublă majoritate: două treimi din voturile exprimate şi majoritatea membrilor PE (cel puţin 376). Textul a fost dezbătută în PE luni, în prezenţa preşedintelui CE, Jean-Claude Juncker, şi a întregului colegiu al comisarilor. Atunci, Juncker a respins acuzaţiile privind un „conflict de interese”, în contextul dezvăluirilor referitoare la existenţa unui sistem de evaziune fiscală în timp ce era premier al Luxemburgului (1995-2003), reiterând determinarea de a combate fraudele fiscale. „Încetaţi să mă mai insultaţi!”, a exclamat Juncker în plecul PE, adresându-se aleşilor eurosceptici care au depus moţiunea de cenzură. Noua Comisie „va lupta împotriva evaziunii şi fraudei fiscale”, a dat asigurări el, pledând pentru „armonizare fiscală”, dar nu contra „concurenţei fiscale”, cu excepţia cazului în care este „nesănătoasă”. „Nu vă îndoiţi de cuvântul meu”, a insistat el. Luxemburgul este acuzat de organizarea unui sistem de evaziune fiscală favorabil companiilor multinaţionale, scandalul, denumit „LuxLeaks”, fragilizând poziţia noului preşedinte al CE, luxemburghezul Jean-Claude Juncker. Potrivit publicaţiei „Les Echos”, CE a iniţiat de câteva luni investigaţii referitoare la acorduri fiscale anticipate aplicate în Luxemburg, aranjamentele fiscale favorizând multinaţionale precum AXA, BNP Paribas, BPCE, Crédit Agricole şi grupul Rothschild. În perioada 2002-2010, Luxemburg ar fi implementat, potrivit unei anchete realizate de 40 de publicaţii internaţionale, acorduri fiscale cu 340 de multinaţionale, printre care se numără şi Apple, Amazon, Ikea, Pepsi, Heinz, Verizon, AIG şi Axa, scopul fiind reducerea impozitelor. Potrivit AFP, practica acordurilor fiscale anticipate, incriminată în scandalul „LuxLeaks”, este legală şi aplicată inclusiv de alte ţări şi permite unei companii să solicite în avans informaţii despre modul în care situaţia sa va fi abordată de administraţia fiscală a unui stat, în scopul obţinerii de garanţii juridice şi al optimizării sistemului de impozitare.