Fostul jucător de la FC Argeş, Oţelul, U Cluj şi Tulcea speră la o promovare la CSU
Fostul căpitan de la CS Universitatea, până la venirea lui Ovidiu Stângă, Adrian Ionescu a vorbit despre perioada petrecută până acum la Craiova, cât şi despre postura de căpitan de echipă, pe care a avut-o la început. „Am venit la Craiova la propunerea lui Lincar, pe care l-am avut antrenor la Tulcea. Mi-a spus că vrea să-l ajut în proiectul de la Craiova. Chiar dacă aveam şi ofertă din prima ligă, mi s-a părut mai atractivă această provocare.
Am avut onoarea să fiu căpitan, alegerea au făcut-o cei din vestiar, colegii mei. M-a bucurat că mi-au arătat că au încredere în mine. Eu unul îl alesesem căpitan pe Stancu. Oricum, acum mi-e mai uşor fără banderolă. La început am fost un liant între băieţi, cu Pătraşcu am fost coleg, când eram mici, la Şcoala Dobrin, cu Cârjă la Oţelul şi la Tulcea, cu Câju, Dragu, Sin, Vişan şi Scarlat tot la Tulcea. La Craiova până acum totul e perfect: avem rezultate, ne înţelegem între noi, ca într-o familie, e proiect foarte serios şi avem linişte” a povestit Ionescu pentru maximasport, citată de site-ul oficial al clubului. Ionescu s-a referit şi la meciul cu FCU, pe care a mai întâlnit-o în cariera sa. „Când am fost la U. Cluj, am jucat aici şi erau 20.000 de oameni în tribună, am luat bătaie cu 3-0. Toată lumea striga Ştiinţa, Ştiinţa! Era antrenor nea Piţi atunci. Aşa ar trebui să se joace orice joc de fotbal, pe orice teren. Cum e în Germania în primele două ligi e stadionul plin. Te simţi fotbalist. Când am văzut sâmbătă câtă lume!… A fost puţin dezamăgitor că lumea a fost împărţită, dar, în timp, sper ca prin joc şi rezultate să atragem cât mai multă lume de partea noastră. E important că timpul lor liber ni-l dedică nouă, şi noi trebuie să facem tot ce ţine de noi să-i bucurăm“.
„Craiova – FC Argeş era Dinamo – Steaua al provinciei”
Adrian Ionescu s-a născut, acum 28 de ani, la Slatina, acolo unde a fost descoperit de profesorul Ion Pârvulescu, cel care i-a dat fotbalului românesc şi pe Luţu, Dănciulescu şi Niculescu. A ajuns la Şcoala Nicolae Dobrin, pe mâna profesorului Georgescu, cel care i-a şlefuit pe Raţ, Maftei ori Bilaşco. „De la Nicolae Dobrin m-a cumpărat FC Argeş. Antrenorului Ion Moldovan i-a plăcut foarte mult de mine, şi, după două luni de pregătire, m-a debutat în prima ligă, într-un meci cu Dinamo. Apoi, la al doilea joc am şi marcat, cu Bihorul. Am jucat şi contra Craiovei de câteva ori, era un fel de Steaua – Dinamo al provinciei. Nu pot să uit duelurile dintre Marius Radu şi Njock, tot timpul săreau scântei când îşi disputau mingea“. După trei ani şi jumătate în Trivale, Adi Ionescu a trecut la Oţelul. „Înainte să ajung la Galaţi am fost în probe la Lucerna, în Elveţia, apoi la Debrecen. Când am plecat de la Galaţi, Bogdan Mara m-a dus în China, la FC Quin Dao. Am avut ghinionul ca meciul la care a venit preşedintele să mă vadă să fie la 2.000 de metri altitudine. Eram acolo cu Sabin Ilie. Şi eu, şi el ne-am sufocat, nu aveam aer, dar chinezii alergau de mâncau pământul. Aşa că mutarea a picat“. A ajuns în cele din urmă la U Cluj, cu care a promovat în Liga I. „La Cluj, în primul sezon am evitat retrogradarea în C în ultima etapă, apoi, în anul următor, după ce a venit Florian Walter, am promovat. S-au făcut apoi transferuri masive, iar cei care au dus greul în liga secundă au fost daţi la o parte. Aşa am ajuns la Tulcea, unde trei ani la rând am terminat pe locul trei” a declarat Adrian Ionescu.
