„De la discursul anti-UE la Fake News”, o temă dezbătută cu invitați de marcă

0
153
         Cea de-a XII-a ediție a Conferinței Științifice Internaționale ”Stat și Societate în Europa” a fost găzduită, vineri, de Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”, principal organizator al evenimentului alături pe parteneri precum Academia Română – Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu – Plopșor”, Academia Oamenilor de Știință din România. În cadrul Conferinței, Universitatea din Craiova – Facultatea de Litere (Secția Jurnalism), cotidianul „Cuvântul Libertății” și Uniunea Ziariștilor Profesioniști – Filiala Dolj au organizat dezbaterea cu tema  „De la discursul anti-UE la Fake News” și a fost dezbătută de invitați de marcă: Robert Lupițu – redactor-șef „Calea Europeană”, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene; Cristina Guseth – directorul Fundației „Freedom House” România; Iulian Fota – expert în securitate națională, Bogdan Valentin Mihăloiu – consilier și avocat al Baroului Dolj, profesorul Radu Carp, europarlamentarul Marian Jean Marinescu. O intervenție la obiect a avut-o lect. univ. dr Xenia Negrea, care le-a fost alături studenților de la Jurnalism, prezenți la masa rotundă. Printre invitații din sală s-au aflat col. Laurențiu Vânturiși – șef Inspectoratul de Jandarmi „Mihai Bravu” Dolj, lt. col. Ionuț Țapu – purtătorul de cuvânt al Inspectoratului, comisar-șef Nadia Gârjel – Inspectoratul de Poliție Dolj, lt. Coroian Etegan Cristina – Brigada de Jandarmi, Constantin Sârbu – președintele Federației Naționale a Patronatelor Detectivilor Particulari din România, Butoi Dorian Marian – directorul Fondul Național de Garantare a Creditelor, filiala Craiova. Au participat elevii Colegiului Național Frații Buzești din Craiova, însoțiți de prof. Irina Căpățînă, precum și elevii Liceului International Voltaire. De la Școala Gimnaziala Elena Farago au luat parte la dezbatere profesoarele Buteica Ionica Mihaela, Gulian Aurelia și Chiva Ana Iulia. 
         Dezbaterea a fost deschisă de Iulian Fota, fost consilier prezidențial și unul dintre cei mai buni experți în domeniul securității naționale. „Mulțumesc frumos de invitație și sunt bucuros că sunt din nou la Craiova. Am rădăcini în zonă și ori de câte vin aici am un sentiment de întoarcere la origini”, a mărturisit acesta, în fața unei săli arhipline, în marea majoritate studenți la Jurnalism.

         Încă de la bun început, acesta a afirmat că fenomenul fake news este relevant pentru Occident, dar nu și pentru românii care au fost alimentați cu știri false în anii comunismului.
         Iulian Fota a venit, apoi, punctual, cu mai multe exemple de fake news, propagate în domeniul serviciilor de informații. „Am câteva exemple care au fost folosite în a denigra instituții ale statului român. Pe 26 ianuarie, se publică un răspuns al departamentului securității statului, care nu mai există. Departamentul securității statului s-a desființat în zilele revoluției, în decembrie 1989. Probabil, bănuiesc că se referea la departamentul securității naționale din cadrul administrației prezidențiale, dar diferența este notabilă. Departamentul securității naționale este o instituție respectată, legală, democratică, înființată după 90, și departamentul securității statului era o instituție odioasă”, a făcut diferența între termeni Iulian Fota.
         Fostul consilier prezidențial a mai dat și alte exemple de fake news-uri care au circulat în presă, una fiind cea în care Dragomir a fost prezentat ca adjunct al lui Florian Coldea. În opinia lui Iulian Fota, scopul a fost de a denigra SRI. Tot la fake news a fost încadrată și retorica cu statul paralel și audierile din comisia de control a SRI.
         Potrivit expertului Iulian Fota, cel mai mare pericol pentru România nu sunt însă știrile false care ar fi răspândite de alte țări, în cadrul unui război informatic hibrid, ci sunt știrile false care sunt produse din rațiuni de raiting și afaceri. „Uneori se decredibilizează instituții sau oameni pentru că acei oameni se opun unor afaceri”, crede Iulian Fota. Spre deosebire de România, în Occident, mass-media s-a autoreglementat, iar codul de conduită al jurnalistului profesionist nu îi permite acestuia să folosească fake news-uri. „Noi nu avem această autoreglementare, codurile de conduită sunt câteva, dar nici unul nu este respectat. Aceasta regulă de aur din Occident a fost întărită prin intermediul justiției”, a atras atenția Iulian Fota. În concluzie, fostul consilier prezidențial este de părere că elementele de bază în combarerea știrilor false sunt educația și practica juridică.

Robert Lupițu, Calea Europeană: Un remediu ar fi alfabetizarea media
         Robert Lupițu, redactor-șef Calea Europeană, a afirmat și el că știrile false nu sunt un concept nou, fiind prezente încă din comunism, dar că ele pot fi combătute printr-o alfabetizare media, cu dublă responsabilitate. ”Vorbim de o responsabilitate politică, cea a decidentului politic, pentru că este un principal actor în informare, ca sursă primară, în ceea ce se întâmplă la nivel european, la nivel național. Și, firește, responsabilitatea media de a translata această informație și de a o prezenta echilibrat, echidistant și corect”, este de părere acesta. Potrivit jurnalistului de la Calea Europeană, este nevoie, în acest scop, de programe de gândire critică sau analiză.
         Robert Lupițu a venit și el cu mai multe exemple de fake news-uri pe parte de discursuri anti-europene. Unul dintre ele s-a referit la modul cum a fost anunțată știrea despre raportul MCV pentru România. ”Până să apară raportul MCV, apăruseră informații pe surse că România este codașa Europei și Bulgaria scapă. Comunicatul final, prezentat de către Comisia Europeană, arată că, într-adevăr, România nu și-a respectat recomandările, că am trecut printr-o situație foarte critică, în primăvara acestui an, dar că Bulgaria și-a îndeplinit obiectivele stabilite la aderare și că urmează un proces de recomandare din partea Comisiei, consultări cu Consiliul UE și Parlamentul European, pentru a lua o decizie. Dar Bulgaria încă nu este acolo. Ori ideea aceasta care apare uneori în presă de a promova doar pentru a determina cititorul să parcurgă materialul, chiar dacă, la final, îi poate lăsa un sentiment și un gust amar, că uite ce se întâmplă, până și bulgarii ne-au depășit, astfel de complexe de inferioritate pot vulnerabiliza și pot stimula un astfel de discurs”.

Europarlamentatul Marian Jean Marinescu: Este nevoie de o educație solidă
         Europarlamentul Marian Jean Marinescu a afirmat că Uniunea Europeană a început să fie preocupată de fenomenul fake news după alegerile din SUA și referendumul Brexit, dar că, în România, acestea sunt prezente mai de demult, încă din comunism. ”Marea majoritatea a dumneavoastră sunteți tineri, dar noi am trăit în știri false, ani de zile. Cei care au lucrat în presă și înainte știu că au distribuit știri false fără nici un fel de problemă. Pentru că așa era sistemul atunci. Râdeam toți de ele, și de recoltele la hectar, și de planul cincinal. Acelea erau știri false, clar”.
         În opinia europarlamentarului Marinescu, care a recunoscut că nu este un mare consumator de tv, acest fenomen al fake news poate fi combătut doar printr-o educație solidă. „Nu este nevoie de lege pentru fake news, ci este nevoie de educație, foarte multă educație. Nu trebuie să fie doctor docenți, ci trebuie să aibă o educație în două direcții, una pentru o profesie, indiferent care ar fi ea, și o educație civică, personală”.
         Marian Jean Marinescu mai crede că numai cu o bună educație mai poate fi schimbată și clasa politică actuală. ”Sfatul meu pentru voi, că sunteți tineri, este să vă faceți o meserie și să o profesați. Să ajungeți să aveți dimineața măcar doi oameni în subordine, pe unul să îl trimiteți în stânga și pe unul în dreapta, și atunci puteți să intrați în politică, știind ceva. Acum intră în politică unii care nu au muncit în viața lor și sunt parlamentari. Cea mai mare echipă este de la noi din Dolj. Deci întâi faceți-vă o meserie și după aceea intrați în politică și atunci putem să sperăm că se întâmplă ceva. Să stai este simplu, să faci ceva este greu. În politică trebuie să intri și să încerci să ajungi. S-au ocupat străzile, foarte bine, pentru că la un moment dat nu ai ce să faci, ieși în stradă. Dar cea mai bună metodă știți care ar fi: să ocupați partidele!”, i-a îndemnat europarlamentarul de Dolj pe studenții participanți la dezbatere.
         Ca și expertul Iulian Fota, și europarlamentarul doljean este convins că principalul scop al răspândirii știrilor false este banul: ”Știrile false nu sunt legate numai de politică. Primul scop este banul”.

Cristina Guseth, Freedom House: „Oamenii au nevoie de o presă de calitate”
         Cristina Guseth, director al Freedom House România, a punctat și ea faptul că românii au fost obișnuiți cu știrile false încă din perioada comunistă. ”Securitatea statului avea un departament de dezinformare care lucra foarte activ. Lucrul acesta a continuat”, a menționat aceasta.
         Omul de media, Cristina Guseth, a prezentat mecanismul care a fost creat special pentru depistarea fake news-urilor și care este disponibil pe platforma preeshub.ro. ”Ce am făcut nu este ideea noastră, ci este a unei fundații britanice, First Draft. Noi, la Freedom House, am dezvoltat o rețea de presă locală, avem peste 25 de publicații în momentul de față, și ne-am gândit că vom putea aduce ziariști din mai multe redacții împreună, așa încât, în perioada alegerilor europarlamentare, am derulat un proiect împotriva știrilor false. Dacă intrați pe platforma noastră, presshub.ro, veți găsi detectorul de minciuni. Ne-am uitat, în principal, la declarațiile politicienilor și le-am analizat cu ajutorul ziariștilor și a unor studenți din facultățile de jurnalism care au oferit asistență”, a afirmat Cristina Guseth.
         În opinia directorului Freedom House, este nevoie de o presă de calitate, fără fake news-uri, dar acest lucru este tot mai greu de realizat din cauza lipsei de finanțare. ”Săptămâna trecută, a fost o întâlnire foarte bună la Bruxelles, cu ziariști din toată Europa, în principal ziariști de investigație, ziariști independenți și manageri de presă, și au fost două teme importante. O temă a fost legată de protecția ziariștilor, plecând de la ziariștii care au fost asasinați, cum a fost ziarista din Malta, și o temă legată de monetizarea presei. Este foarte greu să ții în viață presă de foarte bună calitate și cred că oamenii au nevoie de presă de calitate, pentru că victimele presei de proastă calitate sunt foarte numeroase și, în principal, vin dintr-o lipsă de cultură”, a punctat Cristina Guseth.

Bogdan Mihăloiu, avocat: Educația juridică este foarte importantă
         Bogdan Valentin Mihăloiu, avocat în Baroul Dolj încă din anul 1998, crede că un remediu împotriva face news-urilor ar putea fi și educația juridică, foarte importantă în acest sens. ”Educația juridică ne va permite să accesăm cu ușurință remediile care există împotriva fake news. Pe lângă faptul că încercăm să ne informăm din mai multe surse și să ne creăm niște surse proprii, dacă acționăm corect și pedepsim fake news-ul cu pârghiile legale, acesta va avea, în timp, efectul de descurajare. Remediile există și vor putea să fie folosite de fiecare dintre noi, în măsura în care vom avea o educație juridică corespunzătoare. Directă sau apelând la profesionistul avocat care, iată, este pregătit să vă ajute”, a afirmat avocatul craiovean.
         Pe de altă parte, Bogdan Valentin Mihăloiu crede că dezincriminarea calomniei și a insultei, întâlnite mai ales în procesele intentate ziariștilor, a fost urmarea integrării noastre în UE și adoptării unor standarde care țin de libertatea de exprimare. ”Nu cred că era normal ca, pentru fiecare afirmație pe care o persoană o considera defăimătoare să fie posibilă formularea unei plângeri penale, pentru că noi spunem în drept că răspunderea penală este cea mai gravă. Nu poți să duci în sfera penalului orice și, din păcate, în România, orice afirmație defăimătoare era cu ușurință transpusă într-un proces penal”.
         Acesta a venit și cu propriul exemplu de fake news, care a funcționat în domeniul în care activează. Bogdan Valentin Mihăiloiu a pus pe tapet contextul în care a fost înființată secția specială a magistraților. ”Necesitatea înființării unei asemenea secții a plecat de la un fake news clasic, aruncat pe piață cu mare iscusință, pe mai multe coordonate. Primul element, completamente fals, a fost așa: cât de mare este numărul de dosare care se referă la magistrați. Zeci, sute, mii de dosare instrumentate care se constituiau într-un instrument de presiune asupra magistraților. Fals. Statistica acestei noii înființate secții arată că au fost poate trei-patru dosare relevante care au apărut în spațiul public”, a arătat avocatul craiovean. O altă coordonată pe care a fost funcționat acest fake news, potrivit acestuia, s-a referit la procurorii DNA care se poate sesiza la adresa magistraților, în realitate numărul acestora micșorându-se la numai cinci de la 120, câți existau înaite la nivelul parchetelor de pe lângă curțile de apel.