Decizii cruciale în urma summitului de la Bruxelles

0
277
Nicolas Sarkozy

Reducerea datoriilor Greciei cu 100 miliarde euro, creşterea fondului UE de susţinere a statelor aflate în dificultate la 1.000 miliarde euro, angajamentul Italiei de a lua noi măsuri fiscale şi recapitalizarea băncilor sunt principalele măsuri decise la cel mai important summit UE din ultimii doi ani, desfăşurat miercuri la Bruxelles, care a durat peste zece ore şi s-a finalizat târziu în noapte.

Capacitatea financiară a fondului de urgenţă, Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară, va fi crescută la 1.000 de miliarde de euro, a declarat preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, la încheierea summitului. Datoria greacă va fi redusă cu 100 miliarde euro, graţie renunţării, de către bănci, la aproximativ 50% din creanţele lor, a adăugat acesta: „Creditorii privaţi vor face un efort voluntar de 50%, ceea ce va permite Greciei să evite intrarea în incapacitate de plată”. Valoarea „pierderii” băncilor era ultimul mare punct de blocaj în negocierile pentru finalizarea unui plan de răspuns al zonei euro la riscul de propagare a crizei datoriilor. Acelaşi efort va fi cerut băncilor greceşti, dar şi altor bănci, a precizat preşedintele francez, pentru că „am prevăzut că toate băncile vor fi tratate în aceleaşi condiţii”. „Cancelarul german Angela „Merkel şi cu mine am discutat cu reprezentanţii bancherilor, nu pentru a negocia, ci pentru a-i informa despre deciziile celor 17 membri ai zonei euro. Ei înşişi au reflectat şi au fost de acord”, a încheiat Sarkozy. S-a ajuns, de asemenea, la un acord pentru recapitalizarea băncilor, a anunţat premierul Poloniei, Donald Tusk: „Am ajuns la un acord privind recapitalizarea băncilor, care trebuie să fie unul dintre principalele noastre obiective”.

O altă măsură prevăzută pentru consolidarea disciplinei bugetare comune a Uniunii monetare este „adoptarea, în fiecare stat, a unor reguli privind un buget echilibrat, care să transpună Pactul de stabilitate şi creştere în legislaţie, de preferinţă la nivel constituţional sau echivalent, până la sfârşitul anului 2012”, afirmă textul adoptat la încheierea summitului de la Bruxelles. Franţa şi Germania preconizau, la jumătatea lunii august, ca toate ţările din zona euro să adopte o regulă care să impună, prin Constituţie, limite ale datoriilor şi deficitului. Germania dispune de un astfel de proiect încă din 2009. Spania a adoptat o astfel de reglementare în septembrie, dar încercările Franţei în această direcţie au fost blocate de opoziţie. În Italia, Guvernul a aprobat în septembrie un proiect de includere a „regulii de aur” în legislaţie, însă acesta mai trebuie adoptat şi de Parlament, într-un proces de durată. În afara zonei euro, Elveţia dispune de o astfel de reglmentare, în timp ce Marea Britanie a aplicat principiul între 1997 şi 2007.

Premierul grec, Giorgios Papandreou, a declarat, ieri, că pentru Grecia a început „o nouă eră”, după summitul european de la Bruxelles.

Preşedintele Traian Băsescu s-a arătat foarte mulţumit de faptul că obiectivul, pe care, iniţial, l-a prezentat ca fiind un interes al României, a fost generalizat pentru toate statele UE, instituindu-se obligaţia pentru băncile mamă de a-şi finanţa corespunzător subsidiarele, prin menţinerea fluxurilor de capital existente şi în anii următori. Concret, prin decizia de recapitalizare a băncilor, statele membre UE au primit garanţia că băncile-mamă nu îşi vor retrage banii din subsidiare pentru a-i folosi în ţara de origine.