Rusia refuză să deschidă o anchetă, privind otrăvirea avocatului liberal-naţionalist, Alexei Navalni, spitalizat iniţial în stare gravă la Omsk în Siberia şi de acolo transportat de urgenţă, cu un avion, la o clinică de caritate din Berlin. La televiziunea rusă, Vladimir Putin, într-un interviu realizat la 27 august a.c., a anunţat că subiectele fierbinţi ale momentului sunt coronavirusul, creşterea economică, situaţia din Belarus. Nici un cuvânt despre Alexei Navalni. Cancelarul german, Angela Merkel, s-a alăturat ministrului său de Externe, pentru a-i cere împreună lui Vladimir Putin „elucidarea” celor petrecute cu Alexei Navalni. Poliţia rusă a anunţat ce-i drept „verificări preliminare”, concentrându-se nu pe o eventuală otrăvire, ci pe spitalizarea lui Alexei Navalni. Cel care începând din anul 2000 duce o luptă siguratică, temerară, anti-corupţie, în pofida valului de intimidări, percheziţii şi zile de arest. Dacă opoziţia se compune dintr-un larg evantai de curente politice şi ideologice –liberali, socialişti, monarhişti- toţi de acord, declarativ, cu necesitatea luptei anti-corupţie, în prima linie s-a aflat doar acest Alexei Navalni, care n-a încetat să o evoce reuşind să o impună ca temă de dezbatere. Pe blogul său, Live Journal, contul Twitter, mai multe platforme unde operaţiunile mediatice sunt conduse de fundaţia sa anti-corupţie (FBK), el dezvăluie fraude, în general, cazuri de nepotism, îmbogăţiri personale ale funcţionarilor şi angajaţilor din întreprinderile de stat. El a fost cel care a dezvăluit informaţii compromiţătoare despre fostul premier şi preşedinte, Dimitri Medvedev, în 2017, arătând că averea personală a acestuia cuprinde yahturi şi un vast patrimoniu imobiliar în Rusia şi chiar Italia (Toscana). Întrebat anul acesta la tradiţionalul dialog direct cu telespectatorii, dacă se simte „personal responsabil de această situaţie”, Vladimir Putin a răspuns „bineînţeles, dar numărul de delicte legate de corupţie a scăzut, datorită acţiunii noastre susţinute şi intransigente”. Destule nume din anturajul Kremlinului au fost vehiculate de Alexei Navalni în ultimii ani. Ansamblul privatizărilor înfăptuite până în anul 2000 a permis crearea unei clase oligarhice, prin însuşirea unei părţi importante din infrastructura de producţie a Uniunii Sovietice la preţuri ridicole. Înaintea venirii la putere în 2000, Vladimir Putin făcuse public angajamentul său de a lichida clasa oligarhilor, dar departe de a-i reprima le-a favorizat expansiunea. În clasamentul Forbes – 2000, Rusia nu avea nici un miliardar. În 2008 avea 82 şi vor fi 98 în 2010. Natura frontierei între stat şi lumea de afaceri este extrem de volatilă. Marţi, Duma de Stat –Camera Inferioară a Parlamentului- a anunţat că o anchetă a fost totuşi lansată, dar pornind de la… o tentativă de intervenţie străină vizând punerea în pericol a vieţii şi sănătăţii unui cetăţean rus, pentru a provoca tensiuni şi destabilizare în ţară. Sub presiunea comunităţii internaţionale, Rusia a cerut Germaniei date despre sănătatea opozantului politic. A fost expertizată camera de hotel din Tomsk şi au fost revăzute înregistrările de pe camerele video. Medicii germani au afirmat că opozantul politic ar fi fost intoxicat cu o substanţă din grupul inhibitorilor de colinesteraze (în biochimie, o colinesterază sau colină-esterază este o familie de esteraze care lizează esteri pe bază de colină, dintre care mai multe servesc ca neurotransmițători). Se foloseşte contra maladiei Alzheimer. Kremlinul s-a arătat în dezacord cu asemenea formulări. Situaţia este oricum confuză, motiv pentru care Vladimir Putin, inflexibil, n-a avut-o în vedere, în interviul pomenit. Otrăvirea premeditată a unui opozant politic, într-un context cum este cel actual, nu că n-ar fi la îndemână serviciilor ruse, i-ar provoca însă ireparabile daune de imagine, liderului de la Kremlin.
