Aparent suspectă „tăcerea” liderilor social-democraţilor doljeni, de la o vreme, deşi în câteva rânduri aşteptată era o reacţie promptă a lor la unele schimbări operate de liberali, la nivelul serviciilor deconcentrate, cel puţin în virtutea faptului că erau câştigători ai ultimelor alegeri locale şi palamentare. Au lăsat însă la latitudinea liberalilor să opereze ceea ce au găsit de cuvinţă şi le-a stat în putinţă. Altă dată tenorii locali ai social-democraţilor ar fi exprimat viguroase puncte de vedere. Acum au preferat expectativa, consimţind într-un fel că descentralizarea nu se traduce la noi decât prin superconcentrare. Discuţie veche. Ne aflăm în perioada pregătirii prealabile a campaniei electorale, pentru alegerile locale din 27 septembrie, -urmează să fie votată în Parlament legea care „să bată în cuie” data convenită-, ceea ce presupune fixarea candidaţilor pentru funcţia de primar şi consilieri locali, la nivelul fiecărei localităţi din teritoriu. Bineînţeles se stabilesc şi consilierii judeţeni. Sâmbătă, într-o întâlnire de lucru, în cadrul unui Birou permanent, la sala Polivalentă, s-au mai punctat în prezenţa liderului judeţean eurodeputatul Claudiu Manda, câteva chestiuni de strategie imediată, altfel spus „de bucătărie internă”. Ceea ce ştim deocamdată este că pentru funcţia de primar al municipiului Craiova, candidatul social-democraţilor va fi deputul Lia Olguţa Vasilescu, -câştigătoare a alegerilor din 2012 şi 2016-, care îşi pregăteşte adecvat, cum a şi mărturisit, proiectul propriu de campanie electorală. Vrea să apară în faţa alegătorilor, cât mai bine pregătită. Are şi ce spune. Vom avea o campanie electorală insolită, date fiind circumstanţele, în care, după toate probabilităţile se va desfăşura prin restrângerea, dacă nu anularea cu desăvârşire, a întrunirilor publice. Se cam ştiu şi principalii contra-candidaţi: deputatul Nicolae Giugea (PNL), avocatul Lucian Săuleanu, decanul Baroului Dolj (USR-Plus), fostul primar Antonie Solomon din partea ecologiştilor şi Eduard Ciceu, oferta Pro România. Vor mai apărea probabil şi alţi candidaţi. Zilele trecute, liderul liberalilor doljeni, Ştefan Stoica, printr-un comunicat de presă, clama ideea unirii forţelor partidelor de dreapta împotriva… PSD Dolj, menţionând prima rundă de negocieri între PNL şi USR-Plus, în vederea realizării unei alianţe pentru alegerile locale. Chiar dacă prima rundă de discuţii, după cum reiese din comunicat, n-a avut rezultatul scontat, liberalii doljeni rămân deschişi „la negocieri constructive ce pot asigura înfrângerea PSD în alegerile locale şi câştigarea Primăriei de către forţele de drepta”. Ceea ce spunea Ştefan Stoica, şi avea dreptate, este că „PSD a pierdut în Craiova ultemele două rânduri de alegeri, cele europarlamentare şi cele pretidenţiale”, numai că fiecare dintre aceste alegeri –cu miza lor- nu au comună măsură cu alegerile locale. Oricum mesajul se constituie într-un semnal menit să sugereze eterna îndârjire politică locală premergătoare campaniei electorale, estompată în bună măsură după derularea acesteia. Cu particularităţile ei, campania electorală pentru alegerile locale şi judeţene, -în joc este şi funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, care va fi ales uninominal- interesează fireşte în covârşitoare măsură, membrii fiecărei comunităţi locale, care evaluează activitatea aleşilor locali. Cu aproape 80 de primari din 111 localităţi, social-democraţii doljeni au în faţă nu o provocare, ci un adevărat examen, pentru a dovedi că rămân un fief statornic al partidului. Şi nu se poate spune, în cei patru ani de la ultimele alegeri locale, că există vreo localitate doljeană în care nu s-a întâmplat nimic. Dimpotrivă. Dar asta vor judeca alegătorii. Alegerile locale, din luna septembrie a.c., au însă şi o altă miză imensă: ele prefaţează alegerile parlamentare din luna noiembrie şi vor proiecta, la o manieră concretă, raportul de forţe. În funcţie de rezultatul de la locale, se prefigurează şi rezultatul alegerilor parlamentare, cum s-a demonstrat de-a lungul timpului. Discreţia social-democraţilor doljeni poate fi circumscrisă, mai degrabă, unei strategii electorale noi. Ceea ce n-ar trebui să ne mire.
