Sorin Agapie, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Dolj, care face teren „pe rupte”, dacă se poate spune aşa, şi poartă dialoguri cu fermierii doljeni pe teme de actualitate (Planul naţional de acţiune pentru dezvoltarea producţiei ecologice, cadrul de bune practici agricole, condiţiile de eligibilitate şi cerinţele de înscriere conform OUG 13/2024, OUG 14/2024, HG 150/2024 pentru sectorul apicol şi pentru culturile de tomate, usturoi şi cartof, modalităţile de completare a cererii de plată APIA) ne-a relatat o îngrijorare a celor cu care a discutat, în zilele din urmă, în mai multe localităţi doljene (Terpaziţa, Sopot, Mârşani, Daneţi, Amărăştii de Sus, Amărăştii de Jos): ciorile. Înmulţite excesiv şi devenite adevărate pericole pentru culturile agricole. Este vorba de cioara de semănătură şi cioara grivă, ambele omnivore şi oportuniste, din aceeaşi familie. O evaluare riguroasă a efectivelor este imposibil de realizat, dar în schimb se pot comensura pagubele pricinuite. Directorul executiv al AJVPS Dolj, Marin Ştefan, cadru universitar, ne-a menţionat, la rândul său, că sunt cote de extracţie stabilite (27.716 la cioara de semănătură şi 14.000 la cioara grivă) la nivelul fondurilor de vânătoare, dar cu toate acestea –deşi damnate de toată lumea- efectivele proliferează în special în zonele extravilane, cazate în speciile silvice înalte, îndeosebi plopii care oferă condiţii ideale pentru habitatul lor. În frecvente situaţii, ciorile de semănătură devin ciori rurale sau chiar urbane, concurând coţofenele, un duşman statornic al rândunicilor, cărora le atacă cu viclenie cuiburile. Problema serioasă în discuţie este cea enunţată de producătorii agricoli. La oricât echilibru ecologic s-ar veghea, efectivele de ciori înmulţite de la an la an provoacă pagube consistente şi contribuie la dezechilibrul ecosistemelor. În această primăvară nu ajungea seceta prematur instalată, care se resimte deja -în unele locuri, dacă există posibilităţile financiare adecvate, în locul suprafeţelor de rapiţă compromise, se reînfiinţază alte culturi-, şi-au făcut apariţia nori negri de stoluri de ciori, care croncăie mai ceva ca într-un film de Hitchcock. Aşa cum prevede legislaţia în vigoare, pentru întreaga poveste există cotele de extracţie. Un proiect de lege specială iniţiat anul trecut de deputatul Nicu Niţă propunea permiterea vânătorii la cioara de semănătură pe toată perioada anului şi nu doar în intervalul 15 august – 31 ianuarie. Cioara de semănătură, cu toate că Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi-a dat aprobarea, este apărată în instanţă de ONG-uri. Anul trecut, Camera Deputaţilor, în calitatea de for legislativ decizional, ar fi aprobat un proiect de lege privind modificarea Anexei 1 din Legea 407/2006, prin care se reglementează, ca şi în cazul cormoranilor, vânarea ciorii de semănătură, cu respectarea cotei aprobate pe tot parcursul anului. La 19 iunie 2023 preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului spre examinare legea menţionată, argumentând că extinderea perioadei de vânătoare la cormorani, poate afecta această specie. În discuţie se afla însă şi cioara de semănătură. Oricum, regimul juridic existent, în privinţa curmării pagubelor produse de ciori, este unul destul de neclar, spre indignarea producătorilor agricoli. Ei reclamă, în cunoştinţă de cauză, că ciorile sunt un duşman consecvent al culturilor agricole din primăvară până toamna târziu. Din păcate vocea lor tristă nu este luată în seamă.
