Război în Ucraina: Cât pierd fermierii români afectaţi de consecinţe?

0
8223

Mihai Anghel, patronul Cerealcom Segarcea, una din marile exploatări agricole ale ţării, a făcut o radiografie riguroasă a pierderilor suferite de fermierii români afectaţi de consecinţele războiului din Ucraina. Radiografia realizată de Mihai Anghel, bun cunoscător a tot ceea ce se întâmplă pe piaţa cerealelor, pleacă de la anunţul Comisiei Europene de a sprijini cu fonduri băneşti fermierii din Polonia, România şi Bulgaria. Propunerile Comisiei Europene, de acum anunţate, care au generat deplină nelinişte în rândul fermierilor români, au fost următoarele: 30 de milioane euro pentru Polonia, ţară care dă şi comisarul european pentru Agricultură în persoana lui Janusz Wojcienowski, 16 milioane euro pentru Bulgaria şi 10 milioane euro pentru România. Mihai Anghel nu comentează „alocaţia” europeană pentru Polonia, ci doar situaţie pentru România şi Bulgaria.

Prin localizarea ei în imediata proximitate a Ucrainei, România este cea mai afectată. Şi iată de ce. Datorită preţurilor scăzute şi în scădere continuă, pe măsură ce situaţia conflictuală din Ucraina nu a avut o evolutie în sensul diminuării ei, producatorii romani au fost în imposibilitatea de a-şi valorifica produsele aflate într-o concurenţă total neloială cu cerealele din Ucraina (n.r. de o calitate discutabilă, lipsite de avize sanitar-veterinare şi probe de laborator).

Preţurile la grâu, de exemplu, au scăzut de la 1800 RON/To la 1000 RON/To – deci o depreciere de cca. 800RON/To, respectiv cca. 175 USD/ To minim, din mai-iunie 2022 până în prezent. Preţurile la porumb au evoluat similar. Preţurile la floarea soarelui au scăzut de la 4000 RON/To la 2000 RON/ To, deci cca. 500 USD/To.

Scaderea preţurilor este unul dintre efectele care nu permit comercializarea cerealelor româneşti. Al doilea element care influenţează semnificativ (reduce semnificativ) capacitatea ca producătorii de cereale să-şi vândă produsele este creşterea exponenţială a preţului transportului de cereale.

Apariţia cantităţilor de cereale din Ucraina disponibile a fi transportate sub toate modurile (rutier, feroviar, naval) spre portul Constanţa în general, de la graniţa terestră de nord si de est a României cu Ucraina, au determinat creşteri exponenţiale a preţului transporturilor de cereale.

De exemplu: dacă înainte de 24 februarie, transportul unei tone de cereale de la Reni (Ucraina), pana la Constanţa, pe Dunăre în amonte şi pe Canalul Dunăre – Marea Neagră costa 5 €/to, acesta a ajuns în lunile mai-iunie la cca. 125 €/To !!!; în momentul de faţă a scăzut la cca. 50 €/To.

Triplări de preturi au fost înregistrate şi pentru transporturile feroviare.

Concentrarea de mijloace de transport spre graniţa de N şi E a României a provocat o lipsă acută de capacitate de transport feroviar şi naval în primul rând, în zona de sud a României, care, după cum e bine ştiut, principalul grânar (zona de producţie de cereale) din România.

Cantităţile masive de cereale din Ucraina, intrate pe teritoriul ţării, în temeiul facilităţilor create de Bruxelles, au determinat creşteri majore ale tarifelor de operare portuară ale puţinilor operatori portuari din România, alţii decât multinaţionalele care şi-au operat cu prioritate cerealele pe care le aveau de scos din Ucraina.

Primii operatori de grâu (mori de panificaţie), porumb (FNC-uri pentru puţinele animale care au mai rămas), fabrici de ulei au cumparat/s-au aprovizionat în special cu materie primă din Ucraina.

Cantităţile de cereale pe care le-au achiziţionat din România au fost reduse, în medie, la cel mult 30% din cât cumpărau în mod normal de pe piaţa internă.

Situaţia tensionată de la Marea Neagră a dus la majorarea semnificativă a riscului şi implicit la creşterea costurilor de transport maritim.

Toate acestea au condus la situaţia ca cerealele româneşti să fie vândute doar într-o proporţie de maxim 50% din producţia anului precedent. Şi asta, în condiţiile în care seceta instalată în România, începând cu anul 2018 (nimeni nu a vorbit de asta, Daea bate câmpii şi spune că seceta loveşte pe sărite) a fost de 50% faţă de un an normal.

Deci, am exportat nu mai mult de 30% maxim decât am fi putut exporta într-un an normal.

Marea majoritate a producătorilor agricoli au încă stocuri semnificative de cereale, în silozuri, în condiţiile în care producţia lor din anul precedent a fost, aşa cum spuneam, de 50% faţă de producţia dintr-un an normal.

P.S. 1 Producţia/Recolta anului 2022 a fost realizată cu îngrăşăminte al căror preţ a crescut de trei ori.

Producţia anului 2023 se realizează, cu îngrăşăminte de trei ori mai scumpe decât înainte de război şi cu motorină la preţ dublu.

La actualele preturi de valorificare a cerealelor, fiecare producător de cereale din România înregistrează o pierdere de cel putin 50 €/ To de cereale produsa.

Înmulţind cu o cantitate de 6 tone/ha, rezultă că, la actualele preţuri, toţi producătorii de cereale din România vor înregistra o pierdere minimă de cel puţin 300 €/ha.

Înmulţind 300 €/ ha cu 10.000.000 ha de teren arabil, pierderea înregistrată va fi pentru producţia anului 2023 de cel putin 300 € x 10.000.000 ha = 3.000.000.000 €.

P.S. 2 Acum, mă întorc la cele 10 mil. € pe care are de gand UE să le aloce agricultorilor din România şi compar cele 10 mil. € cu cel puţin 3.000.000.000 € care a fost pierderea minimă şi stau şi mă întreb dacă cei care au cerut/au propus acest „ajutor” au o minimă cunoştinţă a realităţii din agricultură.

P.S. 3 În altă ordine de idei, nu pot să nu remarc suma mai mare acordată Bulgariei comparativ cu România, în condiţiile în care Bulgaria are o suprafaţă arabilă de cel puţin 4 ori mai mică decât România, iar influenţa cerealelor din Ucraina a fost cu totul indirectă.

 

 

 

Ce a declarat Klaus Iohannis?

„Situaţia se prezintă la modul următor: Ministerul Agriculturii livrează date Comisiei Europene. Comisia Europeană foloseşte o formulă de calcul, fără să negocieze cu nimeni, şi acordă anumite ajutoare. Este posibil ca datele furnizate de minister să nu fi fost gândite profund, dar nu le-am văzut şi nu pot să le comentez. Este, pe de altă parte, foarte ciudat ca în Comisia Europeană pe aceste speţe să nu se negocieze nimic, ci să se folosească formule. Aceste lucruri nu pot fi rezolvate, după părerea mea, contabiliceşte. Sunt chestiuni complicate. Trebuie să ţinem cont sau cel puţin trebuia Comisia Europeană să ţină cont de faptul că noi am făcut sacrificii imense pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina spre pieţele lumii. Nu au făcut-o. Nu ştiu de ce nu au făcut-o, dar vom afla. Este regretabil că astfel de abordări ultra-birocratice pun sub semnul întrebării buna credinţă a Comisiei”, a afirmat Iohannis, înainte de a participa la reuniunea Consiliului European de primăvară. Comisia Europeană a anunţat luni că doreşte să recurgă la o rezervă de criză pentru a sprijini fermierii din Polonia, România şi Bulgaria, în valoare totală de 56,3 milioane de euro, finanţată din rezerva Politicii Agricole Comune (PAC), pentru compensarea „pierderilor economice datorate creşterii importurilor de cereale şi oleaginoase” venite din Ucraina şi „limitarea impactului dezechilibrelor pieţei”.