Disfuncţionalităţi… mortale

0
46

După atentatele de la Paris şi Bruxelles, serviciile belgiene de poliţie şi de intelligence sunt sub lupă. Cum sunt ele structurate? Cum circulă informaţiile între ele? Unde au apărut blocaje? O Comisie parlamentară caută răspunsuri… ştiute, deşi atentatele au lovit inima Bruxelles-ului. Iar între atentatele de la aeroportul Zaventem şi staţia de metrou Maelbeek au trecut 73 de minute de indecizie, după cum titrează cotidianul “Le libre Belgique” agitând polemica pe seama incoerenţei autorităţile belgiene, abilitate în lupta anti-teroristă. “Le Dernier heure” aduce în prim-plan o altă polemică pe seama blocării sistemului Astrid, operatorul telecom, care a devenit inutilizabil, pe 22 martie, apelându-se la sistemul Whatsapp.

Prima observaţie, ca să avem un început de drum în raţionamentul elaborat: şoferul de taxi care a depus cei 3 terorişti, autori ai atentatelor – fraţii El Bakraoui (Ibrahim şi Kalid) şi Najim Laachroui la aeroport, toţi decedaţi -, identificaţi datorită amprentelor digitale, a făcut declaraţii poliţiştilor, despre adresa de la care a ridicat pasagerii. Şi percheziţiile imediate au identificat alte 2 autoturisme căutate: un Renault Clio şi un Audi A4, aparţinând unui luxemburghez de 23 de ani, fişat de anul trecut pentru fapte de terorism. Cei trei kamikaze belgieni, erau cunoştiinţe ale justiţiei belgiene, potrivit “Le libre Belgique“. Ibrahim (30 ani) avea la activ fapte de banditism, şi o condamnare de 9 ani pentru rănirea unui poliţist, cu un Kalaşnikov, eliberat condiţionat, extrădat anul trecut de Ankara, iar Khalid avusese şi el o condamnare pentru deţinere de Kalaşnikov, cu complicii săi. Najim Laachroui (24 ani) cunoscut sub numele de Saufiane Kayal, cadru al Statului Islamic, este bănuit a fi fost coordonatorul logistic al atentatelor de la Paris, din noiembrie anul trecut. În fine, se readuce aminte că Salah Abdeslam, legat de atentatele de la Paris, actualmente arestat, a fost de negăsit timp de 127 de zile. Deşi, un poliţist din Mallines, oraş flamand, a intrat în decembrie anul trecut în posesia unei informaţii care putea conduce la găsirea lui Abdeslam, în Molenbeek. Informaţia a rămas nevalorificată de organele competente (!). Comisia parlamentară belgiană de anchetă, verifică acum dacă este vorba de o eroare umană sau de o disfuncţionalitate structurală, pentru a nu ştim câta oară, în ultimii 20 de ani.

A doua observaţie: actuala arhitectură a poliţiei belgiene datează din 1998 când disputele între Jandarmerie, Poliţia Comunală şi Poliţia Judiciară atinseseră paroxismul, potenţat şi de o afacere numită “Dutroux”. S-a creat atunci o poliţie integrată pe două nivele, primul cel federal, cuprinzând Poliţia Judiciară şi unităţi de combatere a terorismului. Al doilea nivel, cel al Poliţiei Locale, organizat la nivelul comunelor, sub autoritatea primarilor (bourgmestre). Situaţia este diferită în regiunea Bruxelles, unde autorităţile comunale s-au pus de acord pentru crearea a şase zone de poliţie locală. Marea provocare în domeniul luptei anti-teroriste, este schimbul de informaţii între nivelele poliţiei. Poliţia federală nu luptă singură contra terorismului. Pe teren, agenţi de cartier ai Poliţiei locale, recoltează informaţii. În comune, precum Molenbeek, există multe celule radicale. Poliţiştii specializaţi centralizează datele recoltate, alimentând banca datelor naţionale. Cu alte cuvinte, circulaţia informaţiilor este crucială. Disfuncţionalităţile actuale sunt imputabile unor erori individuale. Aşa se acreditează. Ministrul de interne, Jean Jambon, a afirmat că extradarea lui El Bakraoui, din Turcia, s-a făcut în nişte circumstanţe deosebite, şi ofiţerul de legătură de la Ankara nu a informat corect. “Le Soir” reiterează însă disfuncţionalităţile din activitatea poliţiei şi justiţiei, nu sunt de dată recentă. Criticile nu ocolesc serviciile de informaţii belgiene, opinându-se că este vorba de un eşec colectiv. 13 noiembrie 2015 – 22 martie 2016, două operaţiuni, un singur grup. Rostul organismul de coordonare pentru analiza ameninţărilor (OCAM) creat în 2006, este de a produce analize utile, pe baza informaţiilor transmise via serviciile de specialitate, poliţie, ministerul afacerilor de externe sau administraţia vamală. Nimeni nu iese bine, din cele întâmplate. Fiindcă Molenbeekul este de mai multă vreme sediul unei “civilizaţii” care poate ataca din interior Belgia şi ne aflăm într-un război al identităţilor. Bruxelles-ul este inima Europei, nu numai Capitala Belgiei