Exemplul democraţiei senegaleze

0
137
Abdulaye Wade

În timp ce la Bamaco, capitala statului Mali, este haos şi confuzie, în urma loviturii de stat, Senegalul a avut duminică, 25 martie a.c., cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, oferind o imagine a democraţiei solide şi senine. Pentru toată Africa de Vest, exemplul politic al Senegalului a devenit unul de referinţă. În vârstă de 86 de ani, preşedintele în exerciţiu, Abdulaye Wade, la putere din anul 2000, solicitase un al treilea mandat, în condiţii contestate. Prin forţarea Constituţiei, încercase impunerea candidaturii sale. Polemicile şi violenţele preelectorale au dus, în mai puţin de o lună, la zeci de morţi. Duminică, senegalezii au dat semnalul retragerii lui Abdulaye Wade, votat fiind contracandidatul său, Macky Sall, 50 de ani, fost premier. O bună şansă de alternanţă politică, atât de presantă în Senegal. După ce a cunoscut multă vreme opoziţia, asimilând şi reflexe democratice, Abdulaye Wade şi-a recunoscut înfrângerea cu o eleganţă de mare senior, care va permite o tranziţie politică necesară. Rezultatele oficiale nu sunt încă definitive, dar Macky Sall pare să deţină o majoritate covârşitoare. Îl aşteaptă, însă, o ţară sărăcită, într-o stare proastă, cu multă corupţie, un sector public ce acumulează deficite şi un şomaj în rândul tineretului disperant. Creşterea economică în ultimii ani a fost extrem de scăzută. La o populaţie de 13 milioane de senegalezi, unul din doi este sub pragul de sărăcie. Dacă Senegalul a confirmat, duminică, o democraţie care funcţionează şi permite alternanţa, la vecinul său din est, Mali, situaţia este, în continuare, neclară. Junta la putere, condusă de căpitanul Anadu Sanago, l-a răsturnat pe preşedintele Amadu Tumani Turem, pe motivul că nu a reuşit să înăbuşe rebeliunea tuareg, care inflamează nordul ţării. Un război civil prelungit în Mali ar fragiliza şi Senegalul.