Pro sau contra, nici nu mai are mare importanţă, tabăra în care se situează toţi cei care au urmărit ceea ce un ziarist a numit „imensa mascaradă bruxelleză”, zarurile au fost aruncate. Fosta şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi a obţinut, ieri, cele mai multe voturi (26) în Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE) a Parlamentului European, pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Parchetului European, devansând pe francezul Jean-Francois Bohnert (22 voturi) şi germanul Andres Ritter (1 vot). La votul consultativ de marţi-seara, din Comisia pentru Control Bugetar (CONT), Laura Codruţa Kovesi primise 12 voturi, fiindcă urmată de Jean-Francois Bohnert (11 voturi) şi Andres Ritter (1 vot). Opţiunile exprimate în Consiliul UE (Coreper) prin votul ambasadorilor celor 22 de state membre, îl plasaseră pe francezul Jean-Francois Bohnert (50 puncte) pe primul loc, urmat de Laura Codruţa Kovesi şi Andres Ritter, la egalitate, fiecare câte 29 de puncte. Non-membri ai Comisiei LIBE au putut să voteze, substituind membri ai Comisiei conduse de Claude Moraes, un politician altminteri echilibrat. Teoretic, votul din LIBE, în favoarea Laurei Codruţa Kovesi, foarte strâns, n-ar putea răsturna opţiunea exprimată în Coreper. Dar, lucrurile nu stau chiar aşa, din moment ce candidatul german a fost sacrificat în favoarea Laurei Codruţa Kovesi, susţinută de grupul PPE din Parlamentul European. Finalmente, procurorul-şef al EPPO va fi numit de comun acord de Parlamentul European şi Consiliul European, printr-o co-decizie, precedată de negocieri deloc uşoare. Să facem o precizare: momentan doar 22 de state membre UE s-au alăturat proiectului de Parchet european, şi exceptând Marea Britanie, care prin Brexit părăseşte UE, alte cinci ţări (Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda, Danemarca) n-au îmnbrăţişat ideea, dar s-ar putea alătura ulterior, dacă doresc acest lucru. Biroul central al EPPO va avea sediul la Luxemburg şi va dispune, în componenţă, de un procuror-şef şi un colegiu de procurori din toate ţările participante la proiect. Care vor coordona investigaţiile desfăşurate de procurorii delegaţi în fiecare stat membru UE, privind fondurile europene, frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane euro şi, probabil, acţiunile teroriste pe viitor. În ţară dezbaterea e aprinsă, dar contează prea puţin, dacă nu deloc, în toată povestea. Deşi nedumeriri rămân, dincolo de calitatea îndoielnică a unor întrebări formulate de europarlamentari în cadrul audierii candidaţilor. Că ne place sau nu, Laura Codruţa Kovesi s-a prezentat „cu lecţia învăţată” în Comisia LIBE, unde a fost ferită de întrebări indiscrete. De ce ţi-a sacrificat Germania propriul candidat, din 2013 procuror-şef al Parchetului din Rostock, la nivelul căruia funcţionează şi Oficiul pentru Combaterea Criminalităţii Cibernetice, din moment ce Parlamentul European se află sub influenţa Berlinului, poate fi o întrebare. Să credem atunci că ţinta EPPO sunt ţările din Estul Europei – Ungaria şi Polonia – mai rebele, şi cartofii fierbinţi trebuie scoşi de un procuror din regiune? Da şi nu, fiindcă în discuţie intră şi Irlanda, de pildă, care trebuie să recupereze un miliard de euro de la companii multinaţionale IT. Marile grupuri parlamentare – Popularii, ALDE, Verzii – lasă impresia că înclină spre… Laura Codruţa Kovesi. Propunerile celor două comisii, LIBE şi CONT, vor fi trimise Conferinţei preşedinţilor şi preşedintelui Parlamentului European, Antonio Tajani. Rămâne de ales acum, dar pe calea negocierilor, cum spuneam, între Laura Codruţa Kovesi – cu probleme deloc neglijabile la Secţia de investigare a infracţiunilor magistraţilor – şi francezul Jean-Francois Bohnert, din 2016 procuror-şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel din Reims, poliglot (spaniolă, germană, italiană, franceză, engleză), membru al Autorităţii de Concurenţă, după ce în perioada 2009-2010 a lucrat la Bruxelles ca ataşat pe probleme de justiţie pe lângă Comisia Europeană. Cu alte cuvinte, decizia finală va fi una de sorginte eminamente politică, adică între influenţa Parisului în Parlamentul European, unde reamintim nu sunt prezenţi eurodeputaţi LREM, şi cea a Berlinului, care o susţine, cum a demonstrat, pe Laura Codruţa Kovesi, după toate aparenţele tot mai aproape de… EPPO.
