Coaliţia „pârăie”, dar rămâne împreună

0
441

Semnalele nu sunt deloc tonice. Zilnic mai răzbate în spaţiul public câte o nouă disensiune menită să zdruncine fragila coaliţie PNL – USR-Plus – UDMR, aflată la guvernare. Sub presiune se află cu precădere liberalii, care fac concesii peste concesii, fără să-şi mulţumească, pe deplin, partenerii de coaliţie. Marţi 26 ianuarie a.c., la Vila Lac, preşedintele Klaus Iohannis, s-a întâlnit din nou cu liderii coaliţiei de guvernare, de data aceasta pentru a media disputele privind alcătuirea bugetului, potrivit surselor, întrucât deficitul bugetar nu poate depăşi linia roşie de 7% din PIB. De altfel, Guvernul pare de acum o simplă componentă a Administraţiei Prezidenţiale. Dar problema bugetului pe acest an, nu uşor de elaborat, nu e singura care îl nelinişteşte pe premierul Florin Cîţu, deloc impacientat, în declaraţiile publice. Împărţirea prefecturilor, regiilor, agenţiilor, companiilor de stat, aflate sub controlul ministerelor şi Secretariatului General al Guvernului constituie alte motive de gâlceavă. S-a anunţat deja că săptămâna aceasta reîncep negocierile politice pe repartizarea prefecturilor din ţară, negocieri care se duc de vreo trei săptămâni. Colac peste pupăză, ministrul USR al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a scos din actele de decizie asupra Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă ministerul de Finanţe şi Secretariatul General al Guvernului. Şi e vorba de un program de fonduri europene, în valoare de vreo 30 de milairde euro. Aşadar, fondurile europene, cuprinse în PNRR, ar urma să fie gestionate doar de liderii USR, ministrul Cristian Ghinea şi vicepremierul Dan Barna. Cum prezenţa ministrului de Finanţe ca factor de decizie în distribuirea fondurilor europene, era obligatorie, a fost nevoie de intervenţia premierului Florin Cîţu. Termenul de depunere la Bruxelles a Programului Naţional de Redresare şi Rezilinţă, care trebuie dezbătut în Parlament şi trimis apoi Comisiei Europene, este peste doar trei luni. Social-democraţii pe pagina de Facebook au scris că actuala guvernare oferă ţării Planul de Nepăsare, Regres şi Inconştienţă. În februarie anul trecut, după ce Klaus Iohannis îl numise candidat de premier, singurul lucru pe care l-a avut de declarat atunci Florin Cîţu a fost acela că desemnarea sa „este o garanţie a continuităţii în guvernarea PNL, dar şi a orientării strategice a partidului pentru depesedizarea României”. Şi… s-a reuşit. La alegerile parlamentare din decembrie, PSD a ieşit pe primul loc, mult peste PNL. Aşa că actualul premier are partenerii de guvernarea pe care şi-i-a dorit. Guvernul actual, ghidonat de la Cotroceni, cu doi vicepremieri în coaste, are probleme mari, nu uşor surmontabile. Nu mai vorbim de altitudinea intelectuală a celor enumeraţi, de capacitatea lor profesională. Să revenim însă la „cartoful fierbinte”, pe care îl reprezintă împărţirea pe criterii politice ale prefecturilor. În prealabil, în şedinţa de guvern de ieri, s-a aprobat modificarea Codului Administrativ, referitor la statutul prefectului şi sub-prefectului, cele două funcţii urmând să fie de demnitate publică. Îşi vor păstra calitatea de înalţi funcţionari publici pentru o perioadă de maxim 30 de zile, de la intrarea în vigoare a actului normativ, după care aceştia vor putea fi membri ai partidelor politice. Cum „deghizaţi” erau şi până acum. Se va reînfinţa şi funcţia de secretar-general al instituţiei prefectului. Ceea ce s-a stabilit până acum este că PNL va avea 23 de prefecţi şi 47 de sub-prefecţi, USR-Plus va avea 14 prefecţi şi 28 de subprefecţi, iar UDMR va avea 5 prefecţi şi 10 sub-prefecţi. Concretizarea judeţelor în care vor fi unii sau alţii rămâne de stabilit şi operaţiunea nu va fi deloc uşoară. Se anticipează mari nemulţumiri din partea organizaţiilor locale liberale, care vor trebui să accepte, volens-nolens, prefecţi sau sub-prefecţi de la USR-Plus şi UDMR. „Armonia” este oricum pusă la grea încercare, de mai multă vreme. Şi nu se întrevede nimic promiţător.