Două broşuri dedicate aniversării a 60 de ani de existenţă a Centrului Culturii Tradiţionale Dolj

0
106

Împlinirea a 60 de ani de existenţă a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj, la 1 decembrie 2015, a prilejuit, recent, apariţia la Editura „Antheo” a două broşuri: una cuprinzând o istorie a instituţiei povestită de Gabriel Bratu, într-un interviu realizat de Laura Pumnea, cealaltă reunind lucrările susţinute în cadrul simpozionului „Ioana Radu în memoria Craiovei” de invitaţi ai celei de-a VI-a ediţii a Festivalului „Ioana Radu” (27-28 noiembrie 2014).

O istorie de şase decenii

«Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj este una dintre acele instituţii de cultură pentru care anii de viaţă au început să se măsoare în decenii. Cu titulaturi variate de-a lungul vremii, C.J.C.P.C.T. Dolj, aşa cum se numeşte actualmente instituţia, reface în timp traseul unor generaţii care au lucrat în sprijinul ideii de tradiţional. De remarcat este faptul că indiferent cine s-a găsit în fruntea instituţiei, care au fost oamenii care au servit acestei idei, demersul, dezideratul instituţiei, construcţia acesteia s-au realizat pas cu pas tocmai pentru a nu rata şi pentru a se ajunge la ceea ce este astăzi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi promovarea Culturii Tradiţionale Dolj. O instituţie cu o viaţă lungă vorbeşte întotdeauna despre oameni şi o istorie a locului. Ei bine, oamenii au fost aceia  care, aşa cum se spune, „au sfinţit locul” şi care timp de şase decenii prin implicare şi dăruire au reuşit să ducă mai departe un crez, acela că noi suntem istoria noastră şi valorile noastre naţionale şi tradiţionale», notează Amelia Etegan, actualul manager al instituţiei, în deschiderea broşurii „O istorie povestită a Casei Creaţiei: momente, emoţii, evenimente, colegi, prietenie, drag de folclor şi artă plastică, respect, admiraţie”.

Poveşti cu nostalgie şi umor despre Maria Tănase ori Amza Pellea…

Cartea a fost publicată sub forma unui interviu realizat de Laura Pumnea cu artistul Gabriel Bratu, cel care se angaja la Casa Regională a Creaţiei Populare din Oltenia după doar două-trei luni de la înfiinţare, fiind numit şeful Sectorului Arte Plastice. Avea doar 21 de ani şi era cel mai tânăr din echipa instituţiei conduse atunci de Gabriel Haborschi, din care mai făceau parte Nicolae Badea, I. Parsechian, Olga Ionescu, Alexandru (Sandu) Balog şi Marcel Locusteanu. S-au alăturat mai târziu Paula Dogăroiu, Lică Baltă şi Sina Dănciulescu, iar apoi, prin ’58, Constantin Baban a preluat conducerea instituţiei. Cu un strop de nostalgie pentru acele vremuri, dar şi cu umor, Gabriel Bratu povesteşte întâmplări trăite alături de Maria Tănase, Ioana Radu, Maria Lătăreţu, Amza Pellea ori Fărâmiţă Lambru, istoria „facerii” unor ansambluri de renume ori festivaluri rămase şi azi Craiovei. Până în 1972, când a făcut pasul către Editura „Scrisul Românesc”, de unde avea să şi iasă la pensie, în 1997. Nu înainte însă de a-i cunoaşte pe Tudor Arghezi, Ion D. Sîrbu, Petre Dragu…

Ioana Radu, în memoria celor care au cunoscut-o sau au ascultat-o

Cea de-a doua broşură este dedicată Ioanei Radu şi festivalului care îi poartă numele, iniţiat la Craiova în 1998. Între copertele ei sunt cuprinse lucrările a peste zece participanţi la Simpozionul „Ioana Radu în memoria Craiovei”, care s-a desfăşurat în cadrul celei de-a VI-a ediţii a evenimentului, din 27-28 noiembrie 2014. Vorbesc despre viaţa şi activitatea Doamnei Romanţei Româneşti Ion Amititeloaie („Modelul meu: Ioana Radu”), Elise Stan („Aş fi dorit s-o cunosc îndeaproape”), Roxana Daniela Gibescu („Fascinaţi de prezenţa ei la înregistrări”), Ioana Cristea („Țăţica”), Gabriel Bratu („Ioana Radu, doamna romanţei româneşti”), Violeta Ianculescu („A fost prea târziu pentru mine”), Nataşa Raab („Marlene Dietrich a românilor”), Marian Niţă („Biologia şi romanţa”), George Obrocea („Să ridicăm socluri pentru statuile noastre dragi!”), precum şi cei doi coordonatori ai cărţii, Amelia Etegan („Momentul Ioana Radu la 16 ani de la debut”) şi Nicolae Dumitru („Scrisoare către Ioana Radu”). Broşura mai cuprinde fotografii şi un istoric al celor şase ediţii ale festivalului.

„Noi, craiovenii, trebuie să ne mândrim cu multitudinea de personalităţi culturale şi artistice care au colorat trecerea timpului în Bănie. Înscriindu-se în galeria marilor valori, Ioana Radu este una dintre acestea, este cea care a fost reţinută şi acceptată de oamenii vremii, dar şi de cei de astăzi, ca fiind cel mai valoros interpret de romanţă, un gen apropiat doinei tradiţionale, dar şi foarte dificil de exprimat, puţini artişti având curajul să se apropie de un astfel de repertoriu”, notează Amelia Etegan.