Tensiunile dintre Kiev şi Moscova au cunoscut o bruscă inflamare, duminică, atunci când autorităţile militare ruse au luat sub control trei nave ucrainiene, două mici vedete blindate, Berdiensk şi Nikopol, şi un remorcher – Iani Kapou – cu un totat de 20 de marinari la bord, după ce au deschis focul asupra acestora. Kievul cere Moscovei punerea în libertate a marinarilor reţinuţi şi returnarea navelor militare capturate, a declarat ministrul ucrainian al Afacerilor Externe, Pavlo Klimkin, printr-un comunicat din noaptea de duminică spre luni. Mai mult, Kievul a cerut aliaţilor şi partenerilor săi europeni să ia măsurile necesare pentru oprirea agresorului, solicitând noi sancţiuni contra Rusiei. Incidentul inedit, soldat cu răniţi, de partea ucrainiană – şase, potrivit Kievului, doi, potrivit Moscovei – probează o escaladare militară între cele două foste republici sovietice, relaţiile lor traversând o criză profundă, după 2014. Un război rece – acutizat – şi prelungit. Parlamentul ucrainian s-a reunit, ieri, după ora 15, pentru o sesiune extraordinară, putând declara legea marţială pentru 60 de zile la solicitarea preşedintelui Petro Poroşenko, care potenţial ar putea conduce la o rupere a relaţiilor diplomatice, instaurarea stării de urgenţă, amânarea alegerilor prezidenţiale, de anul viitor, pentru care actualul preşedinte este în dificultate. Incidentul s-a produs în momentul în care convoiul de vase urma să intre din Marea Neagră, prin strâmtoarea Kertch, în Marea Azov, blocat fiind de un cargou rus, plasat chiar sub podul dintre Crimeea şi Rusia, lung de 19 km. Strâmtoarea Kertch separă Crimeea de Rusia. Moscova a confirmat folosirea armamentului, acuzând navele ucrainiene de „violarea frontierei ruse” şi „acţiuni ilegale în apele teritoriale ruse”, invocând Carta ONU, Convenţia din 1982 privind dreptul mărilor şi alte texte din dreptul internaţional. Marina ucrainiană asigură că a avertizat Rusia în avans de itinerariul navelor sale. Potrivit ministrului de Externe rus, Serghei Lavrov, provocarea din strâmtoarea Kertch a avut loc la ordinul direct al conducerii Ucrainei, care în mod sigur a planificat-o, luând în calcul avantajele pe care doreşte să le obţină din această situaţie conflictuală. El a mai reafirmat că Rusia inspectează navele din Marea Azov, în conformitate cu acordurile internaţionale. La Kiev, zeci de ucrainieni s-au adunat în faţa amabasadei ruse lansând fumigene şi instalând vapoare de hârtie. UE şi NATO au cerut celor două ţări reţinere şi dezescaladare. Mai mulţi aliaţi ai Kievului, Canada şi Lituania, Franţa şi Germania, au condamnat agresiunea rusă contra Ucrainei. Turcia s-a arătat îngrijorată, în timp ce China a cerut reglarea diferendumului pe cale diplomatică, prin consultări. Noul episod al crizei ruso-ucrainiene urma să fie discutat, ieri după-amiază, într-o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU, solicitată de cele două ţări. Rusia revendică deplinul control asupra apelor din largul Crimeei, după contestata anexare a Peninsulei, în timp ce Kievul şi unii din aliaţii occidentali acuză Moscova de obstrucţionarea deliberată a navigaţiei comerciale prin strâmtoarea Kertch. Numai că în discuţie nu era vorba de vase comerciale. Problemele au apărut prin construcţia de către Moscova a podului controversat de 19 km lungime, peste strâmtoarea Kertch, anul trecut, ale cărui arcade împiedică trecerea unor nave de mare gabarit. În plus, anul acesta, poliţiştii ruşi de frontieră au introdus reţinerea, pentru control a vaselor, întârzierile provocând pierderi armatorilor şi porturilor. Kievul mai estimează că Moscova pregăteşte o ofensivă contra Mariupolului, singurul oraş din Estul ţării aflat sub controlul său, de sub care au ieşit Luganskul şi Doneţkul. De ieri, partea rusă a anunţat redeschiderea navigaţiei în strâmtoare. Dar, din luna mai, Moscova ar fi transferat cinci din navele sale militare din Marea Caspică în Marea Azov, în timp ce Kievul afirmă că 40 de vedete de luptă se găseau deja aici, în acest „lac rusesc”.
