Conducerea Direcţiei de Statistică Dolj a făcut ieri apel la populaţie să prezinte datele de identificare, care, după caz, pot fi actul de identitate, certificatul de naştere (în cazul minorilor), documentul de trecere a frontierei sau documente eliberate de autorităţi pentru persoanele de altă cetăţenie ori fără cetăţenie. Totodată, prefectul judeţului le-a cerut craiovenilor să deschidă uşa recenzorilor, întrucât aceştia „nu vin să ceară banii restanţi pentru întreţinere”.
„CNP-ul a fost un indicator din cadrul chestionarului de recensământ care a ridicat probleme încă de la început. Nu ştiu de ce, pentru că, până la urmă, noi, prin intermediul instituţiei, am informat asupra faptului că el a fost solicitat, chiar printr-o Hotărâre de Guvern, care prevede că singurul document pe care recenzorul îl poate cere persoanelor intervievate este actul de identitate, unde sunt înscrise atât CNP-ul, cât şi seria şi numărul documentului. Dar, în ultimul timp, oamenii nu prea au mai raportat acest CNP”, a afirmat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, directorul Direcţiei de Statistică Dolj, Mariana Tănase (foto). Aceasta a explicat că CNP-ul este necesar, pe de o parte, pentru a evita dublele înregistrări ale persoanelor, şi pe de altă parte, pentru realizarea statisticilor intrarecenzorale pe bază de eşantion.
„CNP-ul nu este o moştenire genetică”
La rândul său, prefectul Nicolae Giugea afirmat că oamenii trebuie să deschidă uşa recenzorilor şi să îşi declare CNP-ul la recensământ, pentru că acesta nu este „moştenire genetică”, ci este „dat de stat”. „Când sună la uşă cineva care vrea să vândă tigăi cu fundul în trei straturi, cere CNP-ul, numărul de telefon, codul PIN al cardului, telefonul soţiei, orele la care poate fi găsit acasă, iar omul îi dă toate datele şi face asta cu toată deschiderea, dar nu poate da CNP-ul recenzorului. CNP-ul este un cod numeric dat de stat fiecăruia dintre indivizi, nu ne naştem cu el, să zici că este o moştenire genetică, de la părinţi, pe care să nu vrei să-l dai mai departe. Este un cod dat de stat şi nu are nici o utilizare subversivă. Statul ţi l-a dat, statul îl ia şi îl prelucrează apoi Statistica, iar solicitarea lui este prevăzută în Legea 170/2011”, a nuanţat prefectul.
Recenzorii să nu mai fie confundaţi cu recuperatorii restanţelor la întreţinere
De asemenea, acesta a ţinut să precizeze că „recenzorul nu vine să ceară banii pentru încălzire”. „Trebuie să se facă o distincţie între cei care vin de la Regia de Termoficare să ceară banii restanţi pentru întreţinere şi recenzori. Unii s-au speriat şi au zis că indiferent cine le bate la uşă vine după bani. Cei care nu au fost găsiţi acasă atunci când au venit recenzorii, să stea liniştiţi, că recenzorii revin acolo unde nu a fost găsit nimeni, şi nu este nevoie ca oamenii să se mai deplaseze la Primărie”, a dăugat Nicolae Giugea.
În seria „confuziilor” legate de Recensământul populaţiei a intrat şi plata recenzorilor, întrucât, potrivit prefectului, „au apărut discuţii referitoare la faptul că n-ar mai fi bani pentru asta”, ceea ce a necesitat o altă explicaţie: „Fondurile pentru plata recenzoilor sunt suficiente, banii sunt deja în contul Prefecturii. Acum lucrăm la pontaje, pentru ca atunci când se termină acţiunea, fiecare dintre recenzori să-şi primească banii cuveniţi pentru acţiunea desfăşurată”, a precizat acesta.
Mariana Tănase, directorul Direcţiei de Statistică Dolj:
„CNP-ul este necesar pentru a evita dublele înregistrări, pentru că, la un recensământ, o persoană poate fi în mai multe ipostaze: poate fi prezentă la domiciliu, temporar absentă, plecată pe perioadă îndelungată sau temporar prezentă. De pildă, o persoană poate fi plecată la Buzău şi familia trebuie să o înregistreze temporar absentă din gospodăria din care face parte, iar la Buzău va fi temporar prezentă în familia la care este în vizită. Astfel, acest CNP este important pentru ca această peroană să nu fie înregistrată de două ori”.
Doljul se regăsea, ieri, pe locul 12 pe ţară în privinţa centralizării chestionarelor, care au fost finalizate la aproximativ 50% din locuinţe. La nivelul judeţului, localitatea Drăgoteşti stă cel mai bine, 70% din acţiunea de recenzare fiind finalizată.
