SUA: Donald Trump… în dificultate?

0
305

SUA se confruntă cu o criză multidimensională: criză sanitară din cauza Covid-19, criză socială, dar şi o criză a democraţiei, prin ceea ce se întâmplă în ultima vreme. De la debutul campaniei electorale, Donald Trump pregăteşte scrupulos terenul în caz de înfrângere. Miercurea trecută a refuzat să se angajeze la un transfer pacifist al puterii în caz de înfrângere ceea ce a generat o aprinsă polemică în spaţiul public. Imediat, preşedinta Camerei Reprezentanţilor, democrata Nancy Pelosi s-a scandalizat afirmând: „Nu suntem în Coreea de Nord, nu suntem în Turcia, nu suntem în Rusia şi nici în Arabia Saudită, suntem în SUA. Noi suntem o democraţie”. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Kayleigh McEnany, a dat asigurări că va fi acceptat rezultatul unor alegeri libere şi juste, iar directorul FBI, Christopher Wray a reafirmat joia trecută că serviciile sale n-au constatat tentative coordonate la scară naţională de fraudă electorală, la alegerile în care s-a folosit votul prin corespondenţă. În virtutea celui de al XX-lea amendament al Consituţiei americane, mandatul noului preşedinte nu debutează decât după o tranziţie de 11 săptămâni. Perioadă în care fosta administraţie face legătura cu noua administraţie, dacă preşedintele a pierdut alegerile. Această fază se încheia la 20 ianuarie când are loc investirea. Tranziţia puterii este un ritual fundamental care asigură stabilitatea. Să revenim: pentru Donald Trump votul prin corespondenţă ar putea genera fraude masive pe care le pregătesc democraţii, încât „povestea” s-ar putea termina la Curtea Supremă şi de aceea este nevoie să fie 9 judecători. După decesul judecătoareai Ruth Bader Ginsburg, Donald Trump a desemnat-o pe Amy Coney Barett (48 ani), care urmează să fie validată de Senat. Cu mai puţin de 40 de zile înaintea alegerilor prezidenţiale, Joe Biden îl devansează pe actualul preşedinte în sondaje cu aproape 7 procente, potrivit mediei calculate, prin agregare, de Real Clear Politics. Ecartul flotează între 5 şi 10 procente. Dar nimic nu e sigur. Fiindcă americanii nu aleg direct preşedintele la 3 noiembrie a.c., ci pe cei 538 de mari electori, aceştia repartizaţi în funcţie de ponderea demografică a fiecărui stat. Învingătorul scrutinului într-un stat primeşte toţi electorii puşi în joc. Pentru a accede la Casa Albă un candidat trebuie să aibă 270 de mari electori. În statele pivot, sondajele îl dau în continuare pe Joe Biden cu un avans, dar ecartul este fragil. În Florida (29 mari electori), de pildă, Joe Biden avea la 23 septembrie a.c. 48,7% din voturi, faţă de 47,4%, cât avea Donald Trump. În discuţie intră şi marja de eroare. În Carolina de Nord (15 mari electori) ecartul era de 0,5%. Donald Trump este ameninţat însă în fiefuri republicane. În Georgia, de pildă, sondajele îl dau pe actualul preşedinte cu un avans de 46,4 faţă de 44,2. În Texas –bastion conservator- fostul vicepreşedinte a recuperat în ultimele zile şi îşi talonează adversarul aflându-se la numai 2 puncte procentuale diferenţă. Partizan al votului prin corespondenţă, în contextul epidemiei actuale, Joe Biden pregăteşte deja bătălia juridică relatează New York Times. Dar deja în Pennsylvania, New Jersey, Iowa, Montana, Nevada, echipe de republicani au sesizat justiţia în legătură cu votul prin corespondenţă.