Romii: Lui Hollande i se cere să se opună accederii României în Schengen!

0
132

Eu cer ca România şi Bulgaria să nu fie admise în Schengen, până când problema circulaţiei românilor nu va fi reglată”, a declarat Jean Francoise Cope, liderul UMP, fostul partid de guvernământ, actualmente în opoziţie. Tot el a mai cerut, marţi, 24 septembrie a.c., preşedintelui francez, Francoise Hollande, să se opună adeziunii României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Libera circulaţie a românilor şi bulgarilor în Uniunea Europeană este în vigoare din momentul aderării celor două ţări, în 2007. Trecerea frontierei „zonei Schengen” necesitând doar un control de identitate. Atât libera circulaţie, cât şi libertatea rezidenţei şi dreptul la muncă, toate acestea sunt incluse în tratatele de aderare ale României şi Bulgariei. Scandalul din ultimele zile, regăsit în presa din Hexagon, l-a aprins cel mai popular ministru al guvernului francez, Manuel Valls, printr-o declaraţie controversată privind romii, declaraţie preluată cuvânt cu cuvânt de preşedintele Francoise Hollande, pe canalul de televiziune Europe 1. Pe această chestiune, stânga şi dreapta franceză, dar şi naţionaliştii Marinei Le Pen, se întâlnesc. A intervenit imediat comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding, chemând la ordine Parisul. „Noi avem reguli europene privind libera circulaţie a cetăţenilor europeni”. În actualul cadru juridic, românii şi bulgarii pot rămâne trei luni în Franţa, fără a justifica activitatea lor. Dar prelungirea şederii este condiţionată de declararea surselor de venit. Şi doar puţine locuri de muncă au fost accesibile până acum. Aceste restricţii vor expira la 31 decembrie 2013, odată cu sfârşitul perioadei tranzitorii şi adeziunii complete a celor două ţări. Pentru multe profesii, românii şi bulgarii au porţile deschise. Nu se contează însă pe un număr mare de resortisanţi din cele două ţări. Până aici, lucrurile sunt … rezonabile. Romii? În număr de circa 20.000 în Franţa. Acestora li s-a cerut în mod repetat să se întoarcă în ţările lor, România şi Bulgaria, ţări responsabile de „reinserţia socială”. Prin programele de integrare ce trebuie promovate, pentru care Uniunea Europeană acordă fonduri structurale. Inflexibil, ministru de Interne francez, Manuel Valls, susţinut de majoritatea membrilor Guvernului Ayrault, opineză că „romii trebuie returnaţi la frontieră, pentru că nu există altă soluţie”. Şi a fost invocată Directiva 2004 privind returnarea. În urmă cu trei ani, când Nicolas Sarkozy decretase expulzarea romilor, Bruxellesul a ridicat tonul, folosind ameninţarea împotiva Parisului. Scandalul s-a stins repede. La nivelul PS, unde se clamează responsabilitatea ţărilor de origine, prim-secretarul Harlem Desir spune că „nu crede în teoriile conform cărora unii oameni nu ar putea fi integraţi”. Şi are dreptate. Sosirea stângii la putere în Franţa nu a schimbat retorica în chestiunea romilor. Repusă pe tapet. Probabil din cauza alegerilor locale. Există însă şi alte impedimente „reciclate”: vecinătatea Turciei şi Ucrainei, implicit deschiderea la Marea Neagră. Adică posibilitatea unui aflux de imigranţi. În martie a.c., Germania şi Olanda au susţinut că România şi Bulgaria nu oferă suficiente garanţii din cauza corupţiei de la frontiere, cele două ţări având semnată o declaraţie comună de adeziune din 2008. Pentru ca, în 2010, 2011 şi 2012, să fie refuzate la Schengen, Olanda fiind „vârful de lance”. Franţa este, oficial, favorabilă admiterii celor două ţări, cu condiţia ca aceasta să se realizeze în doi timpi: mai întâi deschiderea frontierelor aeriene, apoi cele maritime şi terestre. Deunăzi, Manuel Valles s-a declarat însă „foarte rezervat” în privinţa acestei adeziuni. Care ar urma să fie repusă pe ordinea de zi, înainte de sfârşitul anului, pe perioada preşedinţiei lituaniene a UE. Motiv pentru care premierul Victor Ponta s-a şi aflat la Vilnius, în zilele din urmă.