Să iubim urşii şi câinii comunitari

0
377

Pe lângă toată tevatura generată, nu ştim deocamdată cât de iscusit, de Dan Diaconescu, patronul de la OTV, şi câştigătorul licitaţiei de adjudecare a combinatului chimic Oltchim, din Râmnicu Vâlcea, fiindcă suntem în faţa unui caz de sminteală naţională, a mai apărut şi povestea cu urşii prin judeţul Dâmboviţa. Unde pe 15 septembrie a.c., cum s-a relatat de la faţa locului, un urs turbat a ucis un om şi a rănit alţi doi, iar patru zile mai târziu, pe 19 septembrie, un alt om a fost ucis, la Moroieni, la 10 km distanţă, victima fiind considerată drept braconier, fiindcă amenajase laţuri în propria grădină, în care s-a prins ursul, atacat apoi, imprudent, cu o lance improvizată. Despre urs s-a vorbit mult în ultimele zile pe la televiziuni, tocându-se astfel minute preţioase din cele consacrate lui Dan Diaconescu, salvatorul petrochimiei româneşti. Şi s-au spus toate năzbâtiile posibile. Mai ales că s-au alertat vânătorii, jandarmii, pădurarii şi cine s-a mai putut. La domiciliul „braconierului” ucis de urs a descins poliţia dâmboviţeană pentru o percheziţie de rutină, fără a se descoperi, însă, „blănuri sau carne de urs, ori de alte animale”, după cum a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Dâmboviţa. Puţin s-a sinchisit ursul de toată agitaţia iscată. Duminică, a luat un porc din Moroieni, luni a omorât un viţel din aceeaşi comună şi încă unul în comuna învecinată, deşi se spune că n-ar fi vorba de acelaşi făptuitor. Despre urs se vorbeşte, însă, cu duioşie, fiind şi apărat de lege. La fel cum se vorbeşte, prin părţile locului, de câinii comunitari, şi aceştia favorizaţi de o legislaţie discutabilă. Suntem o minune de lume, dacă dragostea faţă de animale precumpăneşte celei faţă de semenii noştri. E drept că aceştia, ai dracu’, unii dintre ei, nu dau mai repede ortu’ popii, se mai agaţă de viaţă şi mai împovărează statul cu tot felul de griji. Nevoie de ei ar mai fi doar când se votează. Dar atât. Să revenim însă la povestea cu „braconierul” care îşi amenajase în propria grădină mai multe laţuri, în speranţa că va cădea prinsă jivina sălbatică, venită să-i prăduiască vitele din bătătură. Cum lipsea o părere avizată, ministrul Mediului, atotştiutoarea Rovana Plumb, s-a prins repede în vorbă, când putea să-şi cultive tăcerea, declarând aşa şi pe dincolo, că efectivele de urşi sunt peste cele optime. A făcut referiri „competente” şi la urşii din judeţul Dâmboviţa. Nu ştiam că se pricepe şi la aşa ceva. De fondul cinegetic e vorba. Înţelegem următorul lucru: cu protectorii pentru urşi şi câinii comunitari stăm bine. Mai prost stăm cu protectorii oamenilor vârstnici. Şi ai tinerilor. Tot mai tentaţi să o întindă afară. Există însă o problemă, ca să nu vorbim de discriminare în domeniul respectiv: de ce nu există aceeaşi îngrijorare statornică, la Ministerul Mediului, şi pentru restul speciilor de vânat (căprior, iepure de câmp, prepeliţă), aproape decimate pe fondurile de vânătoare, printr-un braconaj dement. Şi de ce nu descind poliţiştii destoinici şi la domiciliile braconierilor de prin părţile locului, cărora li s-a dus buhul. Despre unii am mai vorbit prin paginile cotidianului nostru. Deocamdată suntem îndemnaţi să iubim urşii şi câinii comunitari. Cu Dan Diaconescu mai vedem noi ce facem.