Recensământ 2011: Populaţia stabilă a României este de 19.043.767 de persoane

0
1348

Comisia Centrală pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor a comunicat rezultatele datelor preliminare, conform cărora populaţia stabilă a României este de 19.043.767 de persoane. Şi, zvonul care circula la un moment dat, sub formă de glumă, cum că unui bărbat îi revin şapte femei, s-a dovedit a fi… parţial adevărat: doamnele sunt majoritare în România.

La recensământul din 2011 au fost înregistrate 7.086.394 de gospodării ale populaţiei, constituite din 18.873.000 de persoane. Totodată, din datele centralizate a rezultat că 99,1% din populaţia stabilă preliminară a ţării se regăseşte în gospodăriile populaţiei, restul fiind în gospodării instituţionale – cămine studenţeşti, cămine de bătrâni, instituţii de protecţie a copilului etc. – sau reprezentând persoane fără adăpost.

De asemenea, au fost înregistrate 5.104.662 de clădiri, în care se află 8.450.942 de locuinţe convenţionale, având 22.741.372 de camere de locuit. Din cele peste 5,1 milioane de clădiri cu locuinţe, 1.364.897 sunt în municipii şi oraşe şi 3.739.765 sunt în comune. În ceea ce priveşte locuinţele convenţionale, 4.583.045 sunt în municipii şi oraşe, iar 3.867.897 sunt în comune. Din totalul camerelor de locuit, 11.418.978 sunt în municipii şi oraşe şi 11.322.394 sunt în comune.

Românii au simţul proprietăţii

Chiar dacă numărul clădirilor de locuinţe din mediul urban reprezintă numai 26,7% din totalul înregistrat la nivelul ţării, acestea sunt formate dintr-un număr mai mare de locuinţe, astfel încât ponderea locuinţelor convenţionale din mediul urban (54,2%) o depăşeşte pe cea din mediul rural. Structura fondului de locuinţe pe forme de proprietate evidenţiază menţinerea proprietăţii private particulare ca preponderenţă: 98,2% din totalul locuinţelor convenţionale (97,5% în municipii şi oraşe, respectiv 99,1% în comune), urmată de proprietatea de stat, ce deţine o pondere de 1,5% (2,1% în municipii şi oraşe, respectiv 0,7% în comune). Celelalte forme de proprietate deţin împreună restul de 0,3% din numărul total de locuinţe convenţionale.

66,7% din locuinţe au apă curentă

În privinţa utilităţilor, se cunoaşte, până la această dată, că din totalul preliminar al locuinţelor convenţionale, 66,7% (5.638.465) au alimentare cu apă în locuinţă – 91,6% dintre locuinţele din municipii şi oraşe şi 37,2% dintre cele din comune. Cele mai mari ponderi ale locuinţelor care au alimentare cu apă sunt înregistrate în Bucureşti (96,8%) şi judeţele Braşov (89,5%), Timiş (85,0%), Constanţa (84,7%), Hunedoara (84,0%), Sibiu (82,0%) şi Cluj (80,8%).

La nivel naţional, 84,6% (7.146.931) din locuinţele convenţionale sunt dotate cu bucătărie în interiorul locuinţei (93,6% în municipii şi oraşe şi 73,9% în comune). Spre exemplu, în Bucureşti, 96,2% din totalul locuinţelor convenţionale dispun de bucătărie în interiorul locuinţei. Totodată, în 16 judeţe se înregistrează ponderi ridicate (peste 85,0%) ale dotării locuinţelor cu bucătărie, respectiv Timiş, Ilfov, Braşov, Harghita, Covasna, Sibiu, Mureş, Constanţa, Hunedoara, Satu Mare, Prahova, Arad, Cluj, Bihor, Caraş-Severin şi Giurgiu.

În mediul rural, baia în casă este… lux

Numai trei din cinci locuinţe au cel puţin o baie în interiorul locuinţei (61,9%, respectiv 5.230.511 locuinţe). Discrepanţa dintre medii este mare, 88,0% dintre locuinţele înregistrate în mediul urban şi doar 31,0% dintre cele aflate în mediul rural dispunând de baie în interiorul locuinţei. Din nou, capitala stă cel mai bine la acest capitol. În Bucureşti, 95,2% din totalul locuinţelor convenţionale dispun de baie în interior. În judeţele Braşov, Constanţa, Hunedoara, Timiş, Cluj şi Sibiu, mai mult de trei sferturi dintre locuinţe au baie în interiorul locuinţei.

Despre sistemul de canalizare, datele centralizate cu ocazia recensământului dovedesc că 65,1% (5.504.450) din totalul locuinţelor convenţionale au instalaţii legate la o reţea publică sau la un sistem propriu, 96,6% (8.166.508) sunt dotate cu instalaţii electrice şi 44,4% (3.755.761) au încălzire centrală (termoficare sau centrală termică proprie).

Un milion de persoane au rămas nerecenzate

Procentajul locuinţelor în care nu s-a putut realiza recenzarea reprezintă 2,8% din totalul locuinţelor, adică circa un milion de persoane, cuprinzând populaţia plecată în străinătate (întreaga familie) pentru care nu a avut cine să îi declare în ţară, precum şi populaţia necontactată. Procente mai ridicate (în total număr de locuinţe la nivelul localităţii) s-au înregistrat la nivelul oraşelor mari: Bucureşti (6,0%), Timişoara (5,8%), Iaşi (3,0%), Constanţa (2,9%).

“În consecinţă – a precizat Comisia Centrală pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor –, rezultatele preliminare vor suferi modificări în procesul de prelucrare şi finalizare a numărului populaţiei României, prin operaţii de corectare/imputare, urmărind determinarea mai exactă a numărului persoanelor nerecenzate şi includerea lor, pe de o parte, în populaţia stabilă şi, pe de altă parte, prin coroborare cu alte surse de date, în estimarea numărului de emigranţi”.

Rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi a Locuinţelor 2011 vor fi anunţate în semestrul al doilea al anului 2013, a mai transmis Comisia Centrală pentru Recensământ. Eurostat a fixat pentru recensământul din 2011 un termen de furnizare a datelor finale de 27 de luni, ceea ce echivalează cu începutul anului 2014. Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor a avut loc în perioada 20-31 octombrie 2011.

 

Mai multe femei decât bărbaţi

Conform datelor oferite vinerea trecută de Comisia Centrală de Recensământ, populaţia feminină este majoritară, reprezentând 51,3%, respectiv 9.764.011 din populaţia stabilă preliminară. Singurul judeţ din ţară unde numărul bărbaţilor este mai mare decât cel al femeilor este Vaslui. Mai mult de jumătate dintre bărbaţi (51,8%) şi dintre femei (53,7%) locuiesc în municipii şi oraşe.

Densitatea populaţiei este de 79,9 locuitori/kmp

Judeţele cel mai dens populate sunt Ilfov (230,1 loc/kmp), Prahova (156,0 loc/kmp), Iaşi (132,1 loc/kmp), Dâmboviţa (123,8 loc/kmp), Galaţi (113,6 loc/kmp), Cluj (98,8 loc/kmp), Braşov (94,2 loc/kmp) şi Constanţa (89,2 loc/kmp). Densităţile cele mai scăzute s-au înregistrat în judeţele Tulcea (23,7 loc/kmp), Caraş-Severin (32,2 loc/kmp), Harghita (45,9 loc/kmp), Mehedinţi (51,6 loc/kmp) Bistriţa-Năsăud (51,9 loc/kmp), Arad (52,8 loc/kmp), Alba (52,4 loc/kmp) şi Covasna (55,6 loc/kmp).

99,1% din români trăiesc în gospodăria proprie

Aproape 7,1 milioane de gospodării au fost înregistrate la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, desfăşurat în 2011. Astfel, a rezultat că 99,1% din populaţia stabilă locuieşte în gospodării proprii şi 0,9% în cămine studenţeşti, cămine de bătrâni, instituţii de protecţie a copilului sau sunt persoane fără adăpost.