Medicii de la Urgenţă care vor refuza să acorde asistenţă medicală pacienţilor aflaţi în stare critică riscă sancţiuni mult mai dure decât cele acordate până acum. Autorităţile sanitare au luat decizia de a înăspri legislaţia în domeniul sanitar după ce s-au constat deficienţe de funcţionare în cazul mai multor unităţi şi compartimente de primiri urgenţe.
Dacă nu vor respecta noile prevederi, cadrele medicale pot primi amenzi cuprinse între 2.000 şi 15.000 lei, în funcţie de urmările deciziei de a nu acorda asistenţa de urgenţă. Sancţiunea este însă valabilă şi pentru conducerea spitalului, în situaţia în care aceste deficienţe, privind efectuarea examinărilor minim obligatorii, consemnate de medicul şef al Unităţii de Primiri Urgenţe, nu sunt remediate imediat.
În noua legislaţie reprezintă contravenţie şi refuzul preluării de medicul de gardă dintr-o secţie de terapie intensivă de profil sau dintr-o secţie de terapie intensivă generală a pacientului aflat în stare critică, ventilat, în condiţiile existenţei unei posibilităţi în acest sens. Medicii vor fi pedepsiţi cu amendă între 1.500 şi 5.000 de lei şi pentru nepreluarea pacientului din UPU sau CPU cu prioritate, în momentul în care se eliberează un loc în secţiile de profil de terapie intensivă sau cele generale, în cazul în care există pacienţi aflaţi în stare critică, ventilaţi.
De asemenea, în situaţia în care nu au în structura lor CPU, din lipsă de resurse umane sau materiale, spitalele locale generale sunt obligate să organizeze primirea urgenţelor prin sistem de camere de gardă. În caz contrar, unităţile sanitare respective riscă amenzi între 2.000 şi 10.000 de lei.
„La noi până acum nu au fost probleme”
La Spitalul Municipal Filantropia din Craiova, vestea că medicii vor fi pedepsiţi mai aspru nu a trezit reacţii de dezaprobare. Managerul unităţii sanitare, dr. Bogdan Ungureanu, la rândul său medic în cadrul spitalului de mai mulţi ani, a declarat că până acum nu au existat reclamaţii legate de refuzul unor doctori de a interna pacienţi aflaţi în stare gravă. „La noi până acum nu au fost astfel de probleme, deci nu pot spune că sunt împotriva unei decizii de acest gen. Probabil că Ministerul Sănătăţii doreşte să ne aliniem prin această hotărâre la normele europene în vigoare”, a spus dr. Bogdan Ungureanu, managerul Spitalului Municipal Filantropia din Craiova.
Decizia Ministerului Sănătăţii de a revizui legislaţia privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele din domeniul sănătăţii publice este argumentată prin faptul că aceasta nu a mai suportat, cu mici excepţii, modificări din anul 1994. În noua formă, respectiv prin Hotărârea de Guvern privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele din domeniul sănătăţii, numărul faptelor considerate încălcări ale legii aproape că s-a dublat, de la 218 la 515.
Amenzi mai mari pentru nerespectarea normelor igienico-sanitare
Pe lângă spitale, noul act normativ stabileşte reguli şi pentru unităţile de folosinţă publică, aşa cum ar fi taberele şcolare, cămine sau creşe. S-a hotărât, de asemenea, şi care sunt normele privind conformitatea unor produse precum suplimentele alimentare, alimentele cu destinaţie nutriţională specială, cosmeticele sau substanţele biocide. Actul normativ stabileşte, în mod distinct, sancţiunile pentru persoanele juridice, respectiv pentru persoanele fizice, amenzile fiind variabile pentru cele două categorii, în funcţie de natura şi gravitatea faptei.
În principal, contravenţiile noi faţă de Legea nr. 98/1994 se referă la normele privind sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim-ajutor calificat. Însă, pe lângă sancţiunile ce-i privesc pe medici, în Hotărârea de Guvern sunt stabilite şi contravenţiile aplicabile nerespectării normelor privind folosirea de aditivi alimentari, de arome alimentare, enzime alimentare nepermise în alimente şi contravenţiile privind comercializarea suplimentelor care nu respectă prevederile legale.
