Sezonul lubeniţelor la Călăraşi, ca de altfel pe toată zona de sud a Doljului, este pe sfârşite. După două luni de muncă la recoltat, lubeniţarii au tras linie şi au făcut calculele. Concluzia este că producţia de pepeni verzi a fost una mulţumitoare, iar preţul pentru agricultori a fost mai bun decât cel de anul trecut. În schimb, se pare că fermierii din Călăraşi care au mizat pe cultura de pepeni galbeni au avut mai puţin de câştigat deoarece producţia a fost bună, dar preţul mai mic decât cel aşteptat.
Pe nisipurile de la Călăraşi s-au înfiinţat, în acest an, 1.000 de hectare cu pepeni verzi, fiind de departe cea mai răspândită cultură agricolă de aici. Aproape că nu este familie care să nu îşi câştige măcar o parte din bani din bostane sau din legumicultură. De la un an la altul, suprafeţele cultivate cu lubeniţă cresc, proporţional cu deprinderile pe care le capătă agricultorii. În aceste zile, recoltatul se apropie de final, agricultorii din Călăraşi încărcând ultimele remorci din câmp, sperând să le valorifice la un preţ cât mai bun. De altfel, toată vara preţul nu a scăzut sub 1 leu pe kilogram. „Anul acesta a fost o producţie medie la lubeniţă, s-a obţinut cam în jur de 60 de tone pe hectar, iar vârfurile au scos chiar şi 100 de tone. Preţul a fost unul bun pentru că nu a scăzut sub 1 leu pe kilogram, spre deosebire de anul trecut, când lucrurile nu au stat atât de bine”, ne-a precizat Ion Tudor, inginer agronom în cadrul Primăriei Călăraşi.
Cine a riscat în primăvară a câştigat în vară
Plantatul lubeniţelor a devenit o adevărată artă pe care mulţi au deprins-o din mers, învăţând de la un an la altul din propria experienţă. Aşa se face că, în primăvara aceasta, au avut de câştigat cei care… au dat dovadă de curaj. „Depinde cum au descoperit tunelurile cu lubeniţă. Cei care au riscat şi le-au descoperit în primăvară devreme au avut de câştigat. Puteau să piardă toată producţia din cauza frigului, pentru că le cade fructul. Dar iată că nu a fost aşa şi se bucură acum de un profit mai mare decât cei care au descoperit răsadurile mai târziu”, explică inginerul Ion Tudor. Pentru un câştig mai mare contează şi spiritul antreprenorial pe care l-au căpătat tot exersând această îndeletnicire. Este o adevărată provocare ca să găseşti cele mai bune pieţe de desfacere pentru tonele de pepeni care se scot de pe aceste pământuri. Camioanele încărcate iau drumul marilor oraşe şi au stat, în această vară, pe tarabele pieţelor din cele mai îndepărtate colţuri ale ţării.
Pepenii sunt înlocuiţi cu varza de toamnă
Nici nu s-a încheiat bine recoltatul pepenilor verzi, că pe aceleaşi terenuri, care parcă nu au voie să se odihnească o clipă, urmează să se planteze varza de toamnă. Suprafaţa care se va cultiva este de 250 de hectare şi reprezintă deja o cultură tot mai apreciată de agricultorii din Călăraşi, tocmai pentru faptul că vine în continuarea celei de lubeniţă. „După pepeni şi după cartofii timpurii, agricultorii de la noi, din Călăraşi, pun varză. Deja unii au început să o planteze şi ar trebui să o recolteze în luna octombrie. Se anunţă o cultură mai solicitantă pentru agricultori, dat fiind faptul că a fost o vară secetoasă. De două luni nu a mai plouat la Călăraşi, iar lunca a început să se usuce. Oamenii trebuie să o ude foarte mult şi vor cheltui mulţi bani cu irigaţiile”, este de părere Ion Tudor. În plus, nu se ştie cum va fi preţul de vânzare. Toamna trecută, cultivatorii de varză din Călăraşi au dat lovitura pentru că au vândut-o la un preţ nesperat de bun, de 2 lei pe kilogram.
Seceta a afectat porumbul şi viţa-de-vie
Dacă seceta a ajutat pepenii verzi, care au nevoie de mult soare pentru a se coace, se pare că a dezavantajat culturile de porumb şi viţă-de-vie. Oamenii spun că lanurile cu porumb nu arată aşa cum ar trebui, fiind uscate din cauza lipsei de apă şi a arşiţei, iar producţia nu va fi nici pe departe una care să mulţumească. Altădată un bazin viticol cu tradiţie, mai ales pe soiul de Roşioară, Călăraşiul pare să fie într-un continuu regres în ceea ce priveşte plantaţiile de vie. Din cele peste 1.000 de hectare cultivate în urmă cu mulţi ani, au mai rămas vreo 500, dintre care doar 150 de hectare mai sunt muncite, celelalte fiind abandonate. „Dacă o parcelă cu viţă-de-vie este înconjurată cu altele abandonate, agricultorul respectiv nu are nici o şansă, cultura sa fiind afectată de dăunători. Un alt lucru care îi descurajează pe viticultorii din Călăraşi este lipsa cramelor de altădată care asigurau o piaţă de desfacere. În ultimii ani, au mai fost câţiva oameni care au mai plantat câteva hectare de viţă nobilă pentru a comercializa struguri, nu pentru vin”, a explicat inginerul agronom.
Au ieşit în avantaj cu roşiile
O vară bogată a fost şi pentru cei care au cultivat pământul cu legume. În special, tomatele au adus profit consistent celor din Călăraşi. Preţul de vânzare a fost foarte bun în acest an. Kilogramul de roşii a ajuns la preţul de 2 lei şi nu a scăzut sub acest prag. Au fost doar două săptămâni, spun oamenii, când s-au vândut un pic mai ieftin, cu 1,5 lei pe kilogram, dar imediat au revenit la preţul iniţial, cererea fiind una foarte bună. O producţie foarte mare s-a scos şi la dovlecei. Anul trecut au fost patru familii care s-au încumetat să experimenteze această cultură pe o suprafaţă mai mare, iar anul acesta, şase familii. „Au scos producţii-record de dovlecei, dar, din păcate, nu au reuşit să comercializeze toată recolta. Și la vinete, unde a început să se recolteze acum, pare că merge foarte bine”, a spus Ion Tudor. Numai cu vinete sunt cultivate 12 hectare de teren, fiind, după roşii, a doua legumă cea mai cultivată la Călăraşi.
LAURA MOȚÎRLICHE şi RADU ILICEANU
