Cu oameni puţini şi restricţii multe – DGASPC Dolj priveşte cu încredere… dincolo de criză

0
62

Într-o perioadă în care se vorbeşte mai mult de standarde de cost decât de standarde de calitate, când angajările sunt blocate pentru al treilea an consecutiv, iar plecările din sistem au ajuns la 10% din personal numai în 2010, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj se încăpăţânează să rămână un sprijin real pentru toţi cei aflaţi în nevoie. Dar, recunoaşte directorul Florin Stancu, misiunea e una foarte dificilă deoarece, de la apariţia crizei, tot mai multe familii cu copii apelează la ajutorul statului, pe motiv că pur şi simplu nu mai au cu ce să-i hrănească, iar numărul cazurilor de abandon a explodat.

Sediu DGASPC

În aşteptarea vremurilor mai bune, conducerea instituţiei este mulţumită, deocamdată, că a reuşit să se încadreze în limitele de personal stabilite de Guvern fără să dea oameni afară şi fără să facă rabat la calitatea serviciilor. Pentru asta însă directorul Florin Stancu va fi nevoit să îşi desfăşoare activitatea în 2011 cu acelaşi număr de personal ca şi în 2010, dar păstrând toate activităţile. „Doar că ele au fost organizate într-un alt fel. Este o schemă mult mai suplă, deşi este mai bogată. Au apărut centre de consiliere şi de informare noi, care să interacţioneze mai bine cu persoanele aflate în dificultate, astfel încât relaţia să fie una mult mai directă şi, sperăm noi, să crească şi operativitatea”, ne-a explicat acesta.

178 de asistenţi maternali în loc de 250

Nu este însă sigur că va şi încheia anul cu acelaşi număr de salariaţi, în condiţiile în care nu este lună în care să nu plece cineva din sistem. „Vă dau ca exemplu asistenţa maternală, unde, la nivelul lui 2010, au plecat 21 de persoane, care aveau grijă de aproximativ 45 de copii. Şi atunci a fost nevoie ca aceşti copii să fie trimişi către alţi asistenţi maternali din sistem. Trebuie spus însă că în momentul în care facem această repartizare trebuie să ţinem cont de tipul de atestare pe care îl are asistentul maternal, de apropierea de instituţia de învăţământ la care copilul învaţă, de apropierea de domiciliul părinţilor naturali – pentru a continua relaţionarea. Pentru o funcţionare normală, la nivelul instituţiei au fost normate 250 de posturi de asistenţi maternali, care n-au fost ocupate în totalitate din 2008. În prezent avem 178 de asistenţi maternali”, a povestit directorul DGASPC Dolj. La fel stau lucrurile şi la serviciul de îngrijire la domiciliu a persoanelor cu handicap, unde, „din cei 30 de îngrijitori la domiciliu, care au grijă de aproximativ 50 de beneficiari, astăzi mai sunt doar 21, iar numărul beneficiarilor a rămas acelaşi”.

Directorul DGASPC Dolj Florin Stancu: „O problemă importantă cu care ne confruntăm, în continuare, este lipsa personalului. Practic, am intrat în al treilea an în care posturile vacante sunt blocate. Noi sperăm într-o deblocare, altfel vom ajunge la un moment în care nu vom mai putea face faţă. În anul 2010, 10% din personal a părăsit sistemul, fie pe cale normală – vorbim de pensionări, fie migrând spre locuri de muncă mai bine plătite. Nu am putut să punem nimic în loc. Anul acesta am reuşit doar să ne încadrăm în limitele de personal fixate de Guvern, fără însă a disponibiliza oameni, fără a scădea calitatea serviciilor şi fără a diminua componentele de care noi ne ocupăm. În plus, în ultimii doi ani, din păcate, vorbim doar de standarde de cost, de câţi bani cheltuim pentru fiecare copil sau pentru fiecare persoană cu handicap şi nu e normal să se întâmple aşa”.

„Sperăm să nu apară probleme”

Din aceste motive, directorul Stancu se teme că, în curând, serviciile oferite de DGASPC Dolj nu vor mai fi de aceeaşi calitate şi, mai ales, că din acel moment orice se poate întâmpla: „Vorbim de un raport salariat-beneficiar care nu întotdeauna a fost bine gândit, pentru că ne va determina să scădem calitatea serviciilor. Dacă vorbim de copilul cu handicap între zero şi doi ani, spre exemplu, raportul beneficiar-salariaţi este de 1/1. Noi avem un astfel de centru, are 20 de locuri, şi la 20 de copii sunt 20 de persoane care au grijă de ei. Acele 20 de persoane lucrează în ture şi, practic, vorbim de 4 persoane pe tură care au grijă de cei 20 de copii. 4 persoane incluzând aici şi pe cei care trebuie să gătească, şi pe cei care fac curăţenie, pe cei care asigură igiena copiilor, pe cei care îi supraveghează. Asta înseamnă că sunt situaţii în care una-două persoane rămân să aibă grijă de 20 de copii de 0-2 ani, ceea ce e foarte greu. Sperăm să nu apară probleme”.

În ciuda crizei sau, poate, tocmai datorită ei, DGASPC Dolj a continuat să se concentreze pe depunerea de proiecte cu finanţare europeană, reuşind să atragă două milioane de euro numai anul acesta. Banii vor veni pe două proiecte şi vor fi folosiţi pentru extinderea unor centre deja existente, care nu mai fac faţă solicitărilor. Lucrările de construcţie vor demara în a doua parte a anului şi se vor încheia în 18 luni. Primul proiect, explică directorul Stancu, prevede „extinderea unui centru de recuperare pentru copii cu handicap, situat lângă Parcul „Nicolae Romanescu”. Este un centru care lucrează în două ture şi are liste de aşteptare. Printre altele, aici va fi şi un bazin de recuperare, deoarece specialiştii spun că recuperarea în apă, mai ales pentru copii spastici şi cei cu probleme de mişcare, este cea mai bună”. Prin al doilea proiect, DGASPC Dolj îşi doreşte „extinderea unui centru de servicii de recuperare neuro-motorie, situat în Craioviţa Nouă. Este un centru care lucrează, deja, în două ture, dar nu face faţă cererii de recuperare. De aceea ne dorim extinderea lui cu cabinete moderne dar, mai ales, cu bazine de recuperare pentru persoanele adulte cu handicap. Un astfel de bazin nu există nicăieri în Oltenia”.

Planuri care aduc mai mult a vise

În ciuda acestor neajunsuri, conducerea DGASPC Dolj nu încetează să-şi facă planuri – sau am putea să le considerăm vise – şi să spere. Spre exemplu, şi-ar dori ca într-o zi să poată extinde serviciul de echipă mobilă, pentru care solicitările curg încontinuu. „În judeţul nostru există peste 2.000 de copii cu handicap, dintre care 800 sunt în municipiul Craiova şi au şanse de recuperare la centrele care există aici, 200 sunt în Băileşti şi ar avea şanse de recuperare la centrul pe care noi l-am făcut acolo, dar restul nu au şanse de recuperare. Pentru aceşti 1.000 de copii am creat aceste echipe mobile, două la număr, care sunt insuficiente”, explică Florin Stancu. Pentru asta însă ar trebui „să avem voie să achiziţionăm autoturisme, aparatură şi să angajăm personal specializat”. Ar mai fi nevoie, de asemenea, să se înfiinţeze centre de zi la nivelul primăriilor din mediul rural, „unde copii în dificultate să poată primi o masă caldă şi să poată fi supravegheaţi după şcoală”, însă, din nou, ne întoarcem la criză şi la restricţii.