Conf.univ.dr Iulian Diaconescu, despre coronavirus : „Panica nu este justificată…. această infecţie nu este atât de agresivă”

0
6600

Epidemia provocată de noul coronavirus, izbucnită în China la finalul anului trecut, este o temă de impact pentru întreaga lume. Până acum s-au înregistrat cazuri pe toate continentele lumii, în afară de Antarctica. Bilanţul a ajuns la peste 2.700 de morţi şi peste 80.000 de persoane infectate. Austria, Croația, Norvegia și Elveția au anunțat primele lor cazuri de coronavirus, depistate la persoane care au călătorit în nordul Italiei. Pe de altă parte, numărul deceselor și al cazurilor noi a scăzut în China. În ţara noastră subiectul a devenit  de prima pagină, imediat după ce s-a aflat că în Italia coronavirusul a făcut victime. Până în prezent, în România, s-a înregistrat un singur caz, un bărbat din Gorj, care a fost testat pozitiv, dar nu avea simptome. Acesta a fost internat aseară la un spital din București. Despre acest subiect am stat de vorbă, cu domnul conf.univ.dr Iulian Diaconescu, șeful Secţiei de Boli Infecţioase din cadrul Spitalului Clinic „Victor Babeş“, care ne-a furnizat informații legate de răspândirea virusului și de măsurile prin care copiii și adulții pot fi protejați. Noul coronavirus, apărut în 2019 (2019-nCoV), este un nou virus ce face parte din aceeaşi familie de virusuri  care stau la baza sindromului respirator acut sever (SARS) şi a  anumitor tipuri de răceală obişnuită. Virusul se transmite prin contact direct, prin secreţii respiratorii eliminate prin tuse sau  strănut, şi prin atingerea suprafeţelor contaminate.

Când se discuta despre coronavirus în China, românii nu erau foarte interesaţi, când s-a discutat despre acest virus că ar face victime în Italia, vedem cu toţii  ceea ce se întâmplă…o agitaţie foarte mare.

S-a întâmplat această agitaţie din două motive simple. Pe de o parte, Italia a început să descrie astfel de cazuri, confirmate, în regiunea Lombardia. Iar pe de altă parte, Oltenia este foarte conectată la nordul Italiei şi există o legătură prin zboruri între Aeroportul Internaţional Craiova şi Lombardia. Din aceste motive au apărut aceste discuţii, care sunt întemeiate. Aşadar, trebuie să avem o logistică, să avem anumite explicaţii şi să fim pregătiţi în continuare.

Ne-a prins nepregătiţi acest virus sau nici nu există remediu?

Dacă vreţi să discutăm ce se întâmplă în general cu aceste fenomene de tip pandemic, cum pare că va deveni infecţia cu coronavirus, explicaţiile sunt simple. Virusurile sunt nişte microrganisme care îşi schimbă mereu identitatea. De aceia niciodată nu suntem pregătiţi imunologic pentru ele, nu avem imunitate câştigată prin infecţii şi când apare „un individ deştept” în populaţia virală suntem complet nepregătiţi. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu virusurile gripale. Au abilităţi mult mai mari decât acest coronavirus în sensul că în fiecare an îşi schimbă structura antigenică şi de aceia noi, în fiecare an,  ar trebui să ne vaccinăm, dacă vrem să fim protejaţi, pentru că virusul de anul acesta nu va mai fi la anul. Aşa se va întâmpla şi cu acest coronavirus. S-ar mai putea să apară peste un timp, sub o altă identitate antigenică şi iarăşi să ne surprindă.

  Ce are în plus coronavirusul comparativ cu ceilalţi viruşi ?Prin ce se diferenţiază ?

Putem să plecăm de la simpla situaţie în care bunicii noştri spuneau că suntem răciţi şi care erau de fapt tot un fel de viroze. Deci, aceste virusuri respiratorii au diversitate enormă, între ele se diferenţiază câteva specimene, cum ar fi virusurile gripale, coronavirusurile şi altele. Diferenţa între ele este legată de patogenitate, de puterea lor de a produce patologie, de a produce un rău din punctul nostru de vedere, de a produce un bine din punctul lor de vedere în organismul uman şi de a crea o panică mondială prin faptul că se transmit foarte uşor. Bolile virale sau respiratorii se transmit prin respiraţie. Putem să stăm doar două minute fără să respirăm, iar din momentul în care începem să respirăm suntem expuşi. Bulele care se transmit prin aer produc acele fenomene epidemiologice internaţionale  prin simpla explicaţie că se transmit respirator şi nu avem cum să ne ferim. 

Virusul rujeolic este mai agresiv decât cel gripal

Se spune că vârstnicii sunt mai expuşi….Este adevărat sau fals ?

Toţi suntem la fel de expuşi. Aici există nişte indicatori epidemiologici care se leagă de indicele de contagiozitate, adică într-o sală unde sunt 100 de persoane, intră o persoană cu gripă, atunci ne întrebăm câţi la sută dintre aceştia se vor îmbolnăvi pentru că sunt toţi la fel de expuşi. Nu toate infecţiile se transmit cu aceeaşi intensitate, de exemplu virusul rujeolic este mai agresiv decât cel gripal, iar virusul gripal este mai agresiv decât coronavirusul, în sensul că se transmite mult mai frecvent. În sensul că cei care vin în contact cu un bolnav se îmbolnăvesc mai frecvent decât alţii cu alte tipuri de viroze. Dacă vă referiţi la predispoziţie pentru formele severe, că de fapt aici trebuie să discutăm, sigur că sunt organismele care au probleme de apărare, imunologică, sunt legate de patologii asociate, afecţiuni cronice, de vârstă, de condiţii de viaţă şi de muncă…În acest context, dacă vom studia o hartă cu bolnavii care au decedat, în aceste episoade de gripă sau deficienţe respiratorii, o să vedem că de obicei sunt astfel de indivizi cu oarecare predispoziţie. Dar, nu este neapărat o regulă. Şi organismele sănătoase pot fi afectate, pot apărea o serie de complicaţii, care afectează toate vârstele, dar sunt mai afectaţi cei care au complicaţii în spatele lor. Şi atunci, aceste investiţii nici nu şi-ar avea rostul. 

 Există tratament pentru coronavirus, ce ar trebui să facem prima şi prima dată ?

 Am citit de curând un material al unui coleg american, care povestea cu umor, că după ce s-a vorbit despre acest lucru în China, pentru prima dată, oamenii s-au îngrămădit la vaccine. După părerea lui, acesta ar fi trebuit să treacă în planul doi, principala preocupare ar fi trebuit să fie măsurile epidemiologice, de protecţie a diseminării infecţiei, de control a celor care sunt bolnavi, de izolare a lor, de măsuri simple de igienă şi apoi să ne gândim la tratament şi la profilaxie. De ce ? Aceste lucruri se obţin foarte greu. Ca să lansezi un tratament pe piaţă care să fie validat de forurile abilitate pentru aşa ceva, costă foarte mult timp. Şi e posibil ca până la apariţia tratamentului, această pandemie să se stingă, să dispară şi atunci investiţia să nu-şi mai aibă rostul. Aşa se întâmplă şi cu profilaxia, cu vaccinarea. De data asta lumea a început să conştientizeze cât de importantă este vaccinarea . Dar, până să se ajungă la un astfel de vaccin, lucrurile trenează, sunt studii clinice greu de condus, există o anumită strategie pe care nu ai cum să o eviţi  şi asta înseamnă timp şi foarte mulţi bani. Aşadar, până să apară aceste două lucruri care să ne protejeze s-ar putea ca virusul să se schimbe, acele câteva variante de tratament care se testează, s-ar putea să nu mai fie eficiente, pentru că şi răspunul microrganismelor sunt la fel de „şmechere” ca şi unii dintre noi şi încearcă să scape de agresiunea noastră terapeutică modificându-şi unele mecanisme patogenice prin care eludează tratamentul.

Educaţia, fundamentul civilizaţiei

Dar preventiv, ce ar trebui să facem ca să ţinem departe de noi viruşii ?

Aici putem să discutăm de viaţa sănătoasă, care ar trebui să fie preocuparea noastră permanentă şi nu numai în astfel de situaţii. Desigur, neavând certitudinea că dacă mâncăm doar ceea ce trebuie şi facem ceea ce trebuie am fi protejaţi chiar sută la sută. Nu, în niciun caz. Discutăm mereu de probabilităţi. Probabilitatea de a ne contamina şi de a ne îmbolnăvi în cazul în care ducem o viaţă sănătoasă, scade foarte mult. Trebuie să mâncăm multe legume şi multe fructe, să ne hidratăm corect, să evităm alimentele greu de digerat, cum ar fi conservele, mezelurile, sucurile din comerţ şi să facem mişcare în aer liber. Să lăsăm maşinile, să mergem cu bicicleta şi lucrurile acestea ne-ar ajuta să trecem mai uşor peste boli.

  Este justificată panica pe care o vedem zilele acestea ? Au motive românii să se îngrijoreze ? Au fost luate supermarketurile cu asalt, se fac provizii…

Panica nu este justificată. Această infecţie nu este atât de agresivă cum pare prezentată de mass-media. Indicele de mortalitate nu este unul îngrijorător. Desigur, fiecare viaţă este importantă. Dar dacă discutăm la nivel comparativ, indicele de mortalitate al infecţiei cu coronavirus uneori se duce undeva la 10 ori mai puţin decât în gripă. Adică, noi am uitat de gripă, pentru că este şi gripă la ora actuală şi ne-am îndreptat toată atenţia către infecţia cu coronavirus, care din punctul ăsta de vedere este mult mai puţin ucigătoare. Aşadar, această panică nu ar fi justificată din punct de vedere al consecinţelor. Mie, personal, nu îmi teamă de acest virus. Sunt pacienţi care trec cu uşurinţă peste boală. Dar sunt şi elemente care ar putea să justifice panica şi care nu sunt nici ale mele, nici ale dumneavoastră, ci sunt ale sistemului social şi economic. Imaginaţi-vă ce înseamnă ca într-o fabrică cu 5000 de muncitori, să se îmbolnăvească 4000. Este un dezastru economic. Gândiţi-vă la un spital, la personalul medical cel mai expus, desigur, noi ne ferim cât putem, dar nu este exclus să ne contaminăm şi noi. Ce s-ar întâmpla să nu mai fie medici ?. Ce ne facem ? Acestea sunt cele mai grave probleme. Şi acestea creează panica. Foarte mulţi dintre pacienţi sunt cantonaţi la domiciliu şi asta are consecinţe dramatice şi asupra economiei . Oraşele din China sunt goale, nu îţi vine să te plimbi pe străzi. Ei sunt în carantină la domiciliu, iar la ei regulile se respectă cu stricteţe. E un mod de a face lumea să înţeleagă. La noi am înţeles că deşi i s-a spus unui individ să stea acasă, nu a stat şi a fost găsit prin cârciumă. Stilul românesc…Iar în ţările occidentale, cei care nu respectă aceste reguli, primesc amenzi usturătoare. Este un mod  de a face lumea să conştientizeze…

Credeţi că totul pleacă de la educaţie, ar trebui făcută educaţie pentru sănătatea şi igienă personală în şcoli ?

 Dacă discutăm despre educaţie, este fundamentul civilizaţiei. Adică, tot ceea ce s-a făcut bun de secole, s-a datorat civilizaţiei. Desigur, că acolo ar fi foarte mult de lucrat. Într-o ţară cum este Olanda, de exemplu, dacă se face o recomandare să nu se mai iasă din case, păi toţi olandezii stau în case. Nu avem încredere în aceste mecanisme. Ar trebui făcut foarte mult. Dumneavoastră faceţi un lucru bun pentru că încercaţi să mediatizaţi un astfel de fenomen, vreţi ca lumea să înţeleagă că acest virus nu este unul atât de grav şi agresiv, cum pare şi că ar trebui să prevenim infectarea printr-o igienă corespunzătoare. Da, ţine de educaţia pentru sănătatea şi igienă personală, ea trebuie făcută în şcoli. Şi o educaţie corectă. Articolul medicului american, reputat, specialist, se încheie cu un sfat : „spălaţi-vă pe mâini !”. Este atât de simplu….