Românii caută soluţii de la Uniunea Europeană pentru rezolvarea problemelor din sistemul de sănătatea românesc şi sunt dispuşi să plătească taxe mai mari pentru o mai bună calitate

0
413

studiuPeste trei pătrimi dintre români şi-ar dori să călătorească în alt stat membru al Uniunii Europene pentru tratament medical, dacă ei sau un membru al familiei ar avea o problemă serioasă de sănătate, deşi 43% declară că nu şi-ar putea permite această soluţie – este unul dintre rezultatele prezentate în studiul sociologic prezentat de Fundaţia Stânga Democratică (FSD), Fundaţia Europeană de Studii Progresiste (FEPS) şi Fundaţia Friedrich Ebert Romania (FES) în cadrul conferinţei Un pas înainte pentru generaţia mileniului. Provocări viitoare pentru serviciile de sănătate – O abordare naţională şi europeană din ciclul A Progressive Agenda For the Futureorganizate miercuri 22 februarie 2017 la Palatul Parlamentului.

“Sănătatea este principala prioritate pentru români şi în mod special pentru tinerii din România. Această preocupare a generat acest interes al celor trei fundaţii să lucreze împreună pentru a realiza acest studiu aprofundat menit să ilustreze încă o dată nevoia ca decidenţii să adoptate un acord naţional pentru sprijinirea sectorului medical. Faptul că actori importanţi din Guvernul României şi numeroşi reprezentanţi ai societăţii civile participă la conferinţă demonstrează interesul tuturor pentru a lucra împreună la cele mai bune soluţii. Iar aşa cum arată rezultatele studiului, acestea pot să vină dintr-o mai bună folosire a fondurilor europene dar şi printr-o bună colaborare cu Uniunea Europeană în elaborarea celor mai bune politici publice” – a explicat europarlamentarul Victor Negrescu demersul celor trei fundaţii europene.

Tot în cadrul studiului se arată că circa jumătate dintre români cred că Uniunea Europeană ar trebui să aibă competenţe mai mari în domeniul politicile de sănătate. Conform datelor din cercetarea calitativă, la baza opţiunilor pentru creşterea competenţelor UE în domeniul sănătăţii se află aşteptarea că România ar primi mai multe fonduri pentru sănătate, domeniu care este perceput drept subfinanţat.

Din rezultatele studiului mai reiese că 44% dintre cei intervievaţi cred că ar fi cel mai bine ca sistemul de sănătate din România să rămână dominat de regimul public dar cu elemente de regim privat, 34% consideră drept cea mai bună opţiune un sistem în întregime de stat, iar pentru 15% dintre cei intervievaţi, cea mai bună formă de organizare a sistemului de sănătate ar fi să fie preponderent privat, cu elemente secundare publice. Mai puţin de 8% dintre participanţii la studiu cred că un sistem integral privat ar fi cel mai bun pentru România.

De asemenea 9/10 persoane ar fi dispuse să plătească taxe mai mari pentru servicii medicale de o mai mare calitate.

Studiul este disponibil în integralitate şi poate fi citat cu menţionarea celor trei organizatori Fundaţia Stânga Democratică, Fundaţia Europeană de Studii Progresiste (FEPS) şi Friedrich-Ebert-Stiftung România:
www.ProgressiveAgenda.eu

În cadrul evenimentului de lansare invitaţii au dezbătut cu privire la provocările cu care se confruntă generaţia mileniului în privinţa satisfacerii aşteptărilor pe care cetăţenii le au în raport cu accesul la servicii moderne de sănătate, dar şi în raport cu aspecte legate de echitate şi egalitate intergeneraţională.

Studiul a avut la bază un sondaj de opinie la nivel naţional şi o cercetare calitativă. Sondajul de opinie fost realizat în perioada 22 decembrie 2016 – 6 ianuarie 2017, pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia adultă a României de 1.100 subiecţi, prin interviuri telefonice asistate de calculator (CATI). Tipul de eşantion: probabilist, multi-stadial, stratificat pe baza rezultatelor finale ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din 2011. La un grad de încredere de 95%, marja de eroare este de +/- 2,95% la nivelul întregului eşantion.

Cercetarea calitativă a fost realizată în perioada 3-4 februarie 2017 şi a cuprins un număr de patru discuţii de grup (focus grupuri), trei la Bucureşti şi unul la Piteşti. Subiecţii cercetării calitative au fost medici, asistente medicale şi potenţiali pacienţi (studii medii, 50-64 ani; studii superioare, 22-34 ani).