La invitaţia europarlamentarului Marian Jean Marinescu, vicepreşedintele EPP, zilele trecute, s-a desfăşurat la Bruxelles, seminarul cu tema „Perspective şi provocări ale extinderii UE cu noi state membre”, unde s-a discutat despre aderarea Republicii Moldova ca etapă următoare semnării tratatului de asociere, ce a avut loc recent, la Vilnius şi negocierile de aderare începute oficial cu Serbia, chiar săptămâna trecută, marţi, 21 ianuarie.
Oficialii care au vorbit şi au răspuns la întrebările pe această temă au fost Eduard Kukan – preşedintele delegaţiei Parlamentului European pe relaţia cu Albania, Bosnia Herţegovina, Serbia, Muntenegru și Kosovo, europarlamentarul Marian Jean Marinescu – membru în aceeași delegație și raportor din partea PPE pe probleme legate de liberalizarea vizelor și libera circulație, europarlamentarul PPE Theodor Stolojan, șefului Misiunii Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană – Eugen Caras și ambasadorul Republicii Moldova în Belgia – Mihai Gribincea. La seminar au participat studenți basarabeni și timoceni din Craiova, membri ai Asociației Studenților Basarabeni și Asociației Studenților Timoceni, șefii acestor structuri studențești – Ion Cobîșenco și, respectiv, Alexander Najdanovici, dar și un lider al comunității românilor din Timoc – Tihan Matasarevic, președintele Asociației pentru Tradiția și Cultura Rumânilor „Dunărea” din Kladovo.
Stolojan : ”Important este ca la alegerile din noiembrie să câștige forțele pro-europene”
Europarlamentarul Theodor Stolojan a vorbit despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană precum și despre susținerea de care se bucură frații noștri de către România în acest demers. „Am credința că în curând voi putea spune că în timpul mandatului meu Moldova a obținut liber la vize în uniunea europeană. Noi sperăm ca acest lucru să se întâmple cât mai curând. Domnul Marinescu este raportor al PPE pe această liberalizare a vizelor, iar noi sperăm ca acest lucru să se întâmple înainte ca parlamentarii să intre în campania electorală iar Parlamentul European să între în încetarea activității pentru alegeri. Ca un om care am lucrat în Republica Moldova timp de aproape șase ani cu Banca Mondială, am urmărit, în timp, ce se întâmplă cu Moldova și consider că important este ca la alegerile din noiembrie să câștige forțele pro-europene și nu ceilalți care ar opri parcursul acesta european al Republicii Moldova. Tinerii ca dumneavoastră, generația tânără din Moldova în special trebuie să lupte pentru ca la acele alegeri să câștige forțele pro Europa, pentru că altfel toate eforturile noastre vor fi zădărnicite”, a explicat Theodor Stolojan.
”Europarlamentarul Marinescu, un prieten al Republicii Moldova”
Ambasadorul Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană, Excelența Sa, Eugen Caras a vorbit cu această ocazie, pe larg, despre Parteneriatul Estic, în cadrul căruia Moldova a parafat Acordul de Asociere, o componentă esențială fiind Zona de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător considerată o temă de mare interes și de mare importanță pentru viitorul acestei țări, despre liberalizarea vizelor pentru Republica Moldova, menționându-l pe Marian Jean Marinescu ca fiind un bun prieten al Republicii Moldova, dar și despre Transnistria. ”Parafarea Acordului de Asociere consemnează finalizarea negocierilor cu UE care au început în ianuarie 2010 pentru Acordul de Asociere și în ianuarie 2012 pentru zona de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător. Acordul stabilește un nou cadru juridic pentru cooperarea cu UE și pregătește Republica Moldova pentru asocierea politică și integrare economică. Acest Acord se bazează pe importanța pe care pârțile o acordă respectării valorilor și principiilor comune pe care le împărtășesc, în special democrația și statul de drept, respectarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, precum și asigurării unei economii de piață funcționale și dezvoltării durabile”, a subliniat diplomatul Eugen Caras.
”România a avut o contribuție directă, substanțială și de mare importanță”
Diplomații moldoveni au fost întrebați de studenții basarabeni care învață la universitățile din Craiova, despre problema conflictului transnistrean, dacă este sau ba, un obstacol în parcurgerea traseului european al Republicii Moldova. „Problema transnistreană, pentru moment, nu este o piedică în apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, dar bineînțeles nu este nici ceva care facilitează acest dialog, problema există acolo, Chișinău are opinia că apropierea de UE va face eventual mai atractiv malul drept al Nistrului pentru populatia din stânga Nistrului, din Transnistria și astfel va facilita procesul de reintegrare a țării. Deci cooperarea cu UE sectorial este extrem de vastă, dar vreau să menționez că dialogul politic cu UE este foarte intens. Ca o țară europeană, Republica Moldova are o istorie și valori comune cu statele membre ale Uniunii Europene și se angajează să pună în aplicare și să promoveze aceste valori; care inspiră Republicii Moldova alegerea sa europeană. Republica Moldova participă activ în cadrul celor patru platforme ale Parteneriatului Estic. S-a vorbit despre vinuri și vreau să vă spun astfel că liberalizarea vinurilor s-ar fi întâmplat oricum odată cu aplicarea acordului, dar urmare a embargoului impus de Federația Rusă, comisarul Dacian Cioloș a venit cu o propunere de a liberaliza acest regim de comerț cu vinurile moldovenești, ulterior, dosarul a ajuns în PE și aici a fost luată o decizie favorabilă în termeni foarte strânși și iată că începând cu 1 ianuarie această liberalizare s-a produs, deci iarăși România a avut o contribuție directă, substanțială și de mare importanță în acest dosar”.
„Ziua de 21 ianuarie 2014 a fost un moment deosebit de important pentru Serbia!
Europarlamentarul Eduard Kukan, președintele Delegației pe relația cu Albania, Bosnia Herțegovina, Serbia, Muntenegru și Kosovo, a vorbit, la rândul său de unul dintre cele mai importante momente ale visului European al Serbiei – începerea oficială a negocierilor de aderare, eveniment produs pe 21 ianuarie 2014 la Bruxelles. „Ziua de 21 ianuarie 2014 a fost un moment deosebit de important pentru Serbia și o mare festivitate care s-a desfășurat la Hotelul Sofitel din Bruxelles, în cinstea începerii negocierilor de aderare. A fost ziua în care s-au declanșat negocierile, iar acum putem spune foarte clar că Serbia este pe drumul către Uniunea Europeană, însă nu a fost foarte ușor să se ajungă până aici. A fost foarte greu și în același timp foarte important ca Guvernul ce s-a instalat la Belgrad după ultimele alegeri parlamentare să convingă Uniunea Europeană și instituțiile UE că sunt serioși în ceea ce privește dorința lor de a adera la Uniunea Europeană. S-au ridicat foarte multe semen de întrebare în ceea ce privește dorința reală de aderare la UE, deoarece actuala conducere a statului este compusă din persoane care au fost apropiate fostului regim Miloșevici. Discuțiile noastre conduc la idea că în cele din urmă putem face împreună acest pas”, a precizat Kukan.
” Problema minorității românești din zonă se poate rezolva prin dialog”
Studenții români din Valea Timocului, prezenți la Bruxelles, i-au prezentat europarlamentarului Eduard Kukan o serie de probleme legate de respectarea drepturilor minorităților în Serbia. Totodată, unul dintre liderii comunității românești din Valea Timocului, președintele Asociației pentru Tradiția și Cultura Rumânilor „Dunărea” din Kladovo – Tihan Matasarevici i-a înmânat oficialului european un document despre problemele din zonă, situația minorității românești și a cursurilor de limba română cu elemente de cultură națională, începute la Kladovo pe 13 noiembrie 2014. Eduard Kukan a spus că problema minorității românești din zonă se poate rezolva prin dialog și prin perseverență, dar numai în interiorul acestei comunități și numai de către liderii acestei minorități. ”Suntem foarte bucuroși ca Serbia a început negocierile pentru aderarea la UE, dar în ceea ce privește minoritățile, mai ales pentru minoritatea românească din Valea Timocului, sunt convins că Serbia ar putea să facă mai multe… În urmă cu câteva luni, după ani întregi de eforturi, asociațiile românești din Timoc au reușit să introducă limba română, dar din păcate în unele localități Pojarevaţ, Jagodina şi Belgrad din judeţele Branicevo, Pomoravski, Podunavski şi regiunea Belgrad, în care trăiesc, conform recensământului sârb, chiar mai mulţi români decât în Zajecear, nu s-au introdus ore de limbă română. Existe probleme și cu plata profesorilor, cu manualele care sunt foarte scumpe și nu au fost distribuite gratuit așa cum s-a promis”, a spus Aleksander Najdanovici, președintele AST Craiova, într-o primă intervenție.
”Ceea ce încercam noi aici, este sa lipim Moldova de pachetul din Balcani”
Europarlamentarul Marian Jean Marinescu a fost cel care a tras concluziile finale ale seminarului din Parlamentul European de la Bruxelles „Moldova are un singur drum ca să fie alături de România: Uniunea Europeană. Ceea ce încercam noi aici, in PE, este sa lipim Moldova de “pachetul din Balcani”, pentru ca este evident ca atunci când va fi următoarea extindere va fi pentru o tara din Balcani (Serbia, Muntenegru, Bosnia). Când va fi nu pot să spun, pentru ca vedeți ca Europa se așază acum, dar este evident ca acesta va fi următorul pachet. Din motive politice, strategice, până la urmă, dacă te uiți pe harta Europei, este un gol acolo care trebuie umplut. Trebuie apreciați politicienii aflați la putere în Republica Moldova, căci ați văzut ce presiuni s-au făcut și, în timp ce alții au capotat, ei au menținut direcția către UE.”, a explicat vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European.
