Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (S&D) a realizat, la inițiativa europarlamentarului Victor Negrescu, un studiu amănunțit privind viitorul buget european și planul de relansare, în care sunt prezentate posibile direcții de acțiune pentru România folosind resursele europene.
“Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie să fie rezultatul unui consens național. Conform recomandărilor instituțiilor europene, acest plan ar fi trebuit realizat prin consultarea societății civile, a sindicatelor și patronatelor. Pentru consistență, dar mai ales pentru a transforma planul într-un instrument de dezvoltare sustenabilă, ar fi fost ideal să fie aprobat de Parlamentul României.
Banii alocați României sunt distribuiți pe baza unei formule stabilite de Comisia Europeană, țara noastră nu a negociat nimic. Jumătate din suma alocată reprezintă împrumuturi, pe care trebuie să învățăm să le folosim, iar restul sumelor trebuie achitate din contribuții proprii sau noi taxe europene.
Mai mult, direcțiile de finanțare sunt clar definite, corelate cu raportul și recomandările specifice de țară, și conțin și următoarele propuneri: 40% pentru mediu (incluzând 10% pentru biodiversitate), 20% pentru digital, 10% pentru educație, 2% pentru sectorul cultural și creativ, minim 7% pentru cele șase priorități europene (tranziția verde; transformarea digitală; coeziunea economică, productivitatea și competitivitatea; coeziunea socială și teritorială; reziliența instituțională; politici pentru generațiile următoare) dar și obiective transversale suplimentare pe zona de mediu și egalitate de gen” a declarat europarlamentarul Victor Negrescu, membru în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European.
Studiul a fost realizat de o echipă coordonată de analistul Radu Magdin, care în trecut a mai realizat astfel de analize pentru organizații internaționale și neguvernamentale de pe tot spectrul politic.
“Studiul vizează aspecte cheie de avut în vedere în ceea ce privește efortul național de atragere a banilor europeni aferenți planului european de relansare. E necesară o consultare puternică și activă a ecosistemului economic și a societății civile din România în gândirea Planului Național de Redresare și Reziliență. De asemenea, ar fi oportună acordarea unei atenții sporite la componenta de educație, și la capitalizarea planurilor europene de relansare verde și transformare digitală. E importantă ieșirea din sfera sloganelor și intrarea în sfera implementării accelerate pentru a fructifica această oportunitate istorică de dezvoltare” a conchis analistul Radu Magdin.
Principalele recomandări ale studiului:
- Actualul proces de redresare reprezintă o oportunitate pentru România de a aplica principii de dezvoltare durabilă și de a urmări modernizarea la toate nivelele: instituții, servicii publice, oportunități economice în contextul tranziției verzi.
- Modernizarea României trebuie să ia în considerare recomandările de țară în contextul Semestrului European, pentru ca reformele viitoare să pornească de la analize integrate.
- România trebuie să ia în considerare recomandările Parlamentului European în ceea ce privește viitorul plan național de redresare și reziliență, în special alocarea a 10% din fonduri pentru educație.
- Societatea civilă trebuie să fie implicată și consultată în fiecare etapă de realizare a planului național, dar și percepută ca un partener de nădejde în implementare măsurilor ulterioare, în special în acele domenii în care autoritățile nu dispun de suficientă expertiză.
- În spectrul mai larg al eforturilor de redresare economică și creștere a rezilienței, România trebuie să-și asume realizarea de pași decisiviîn direcția unei tranziții spre o economie verde și o societate digitalizată, fără a pierde însă din vedere realitățile și resursele disponibile în plan local.
- Redresarea economică a României trebuie să devină obiectul uneipolitici de consens național. Dincolo de alegerile cu încărcătură ideologică, o dezvoltare economică sustenabilă trebuie să ofere oportunități la nivelul tuturor comunităților din România, servicii publice de calitate și o bază solidă pentru a construi pe mai departe.
- În contextul actual, este necesară operaționalizarea imediată a programelorcare stau la baza redresării și relansării economice a României, pe baza unui dialog aplicat între societatea civilă și autoritățile statului, pe baza unui dialog transparent.
- Formarea unui task force interministerial, reunind experți din toate ministerele, care să gestioneze măsurile de redresare în plan național, de la concept (prin consultare cu societatea civilă și mediul academic), la implementare și livrarea rezultatelor.
“Timpul de implementare a Planului de Redresare și Reziliență este foarte scurt. Ne trebuie proiecte serioase, un task force interministerial eficient și responsabili de implementare cu obiective foarte clare. Trebuie să evităm să mutăm toate proiectele de la bugetul european spre plan, pentru că și respectivele fonduri, chiar dacă limitate față de propunerile inițiale ale Comisiei Europene, necesită o accesare substanțială în primii ani. Un aspect esențial este ca fondurile să fie folosite corect și transparent pentru că altfel țara poate fi sancționată” a adăugat eurodeputatul Victor Negrescu.
Planul European de Relansare reprezintă o inițiativă a socialiștilor europeni, premierul spaniol, Pedro Sanchez, fiind primul lider european care în martie, anul acesta, a solicitat crearea unui plan economic, după modelul planului Marshall, prin care să fie sprijinite statele afectate de pandemie și să fie setate direcțiile pentru modernizarea economiei europene.
