Printre sfinţii care s-au impus evlaviei creştinilor şi sunt sărbătoriţi pretutindeni, se numără şi Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, “Izvorâtorul de mir”, prăznuit în fiecare an la 26 octombrie. Sf. Dimitrie a fost diacon al episcopului de Sirmium şi la 9 aprilie 304, în timpul persecuţiei lui Maximian, a fost martirizat. El a dat numele său oraşului natal, Mitroviţa (azi în Serbia), de aici moaştele sale, sau cel puţin o parte din ele, au fost strămutate mai târziu la Tesalonic, unde, la 26 octombrie 413, au fost depuse într-o biserică special ridicată pentru ele. Această zi a rămas înscrisă în calendarul ortodox ca zi a pomenirii sale anuale. Sinaxarul grecesc de la 26 octombrie, tradus şi în română, face din el însă un sfânt militar de origine greacă.
Tradiţia ne spune că Sf. Dimitrie s-a născut în nordul Greciei, în secolul al III-lea, o perioadă grea pentru creştinii acelor vremuri, din cauza cruntelor persecuţii. Acesta a fost motivul pentru care părinţii l-au botezat în taină într-o cameră ascunsă a palatului lor, unde îi vorbeau despre viaţa Mântuitorului Hristos, despre învăţătura Sa şi credinţa în El. După moartea părinţilor, Dimitrie a moştenit nu numai marea avere, dar şi bunul lor nume, fapt ce l-a determinat pe împăratul Maximian să-l numească dregător în locul tatălui său. După un timp însă, împăratul a aflat că Dimitrie este creştin, iar el nu numai că şi-a mărturisit credinţa, dar a osândit închinarea la idoli, stârnind furia împăratului. Acesta, fără să mai stea pe gânduri, a poruncit ca sfântul să fie aruncat în temniţă. Şi a fost ţinut acolo până la încheierea obişnuitelor jocuri oferite în cinstea venirii împăratului la Tesalonic. Pentru luptele din arenă, Maximian adusese pe Lie, gladiator vestit pentru forţa şi cruzimea lui. Nestor, un prieten al Sf. Dimitrie, a alergat la el şi i-a cerut binecuvântarea de a lupta cu Lie. Sfântul a făcut semnul crucii pe fruntea lui Nestor, zicând: “Du-te, şi pe Lie vei birui, şi pe Hristos vei mărturisi!”. Intrând în arenă, Nestor a strigat: “Dumnezeul lui Dimitrie, ajută-mi!”. Şi l-a biruit pe Lie. Aflând că Dimitrie a fost pricina morţii lui Lie, împăratul, mânios, a poruncit ca acesta să fie străpuns cu suliţa, iar lui Nestor să i se taie capul.
După trecerea sa la Domnul, Sfântul Dimitrie a continuat să facă minuni. Istoria ne spune că împăratul Iovan al bulgarilor era duşman de moarte al creştinilor greci. Prăda multe oraşe, iar locuitorii cădeau sub sabia lui, încât lumea îl numea “ucigătorul grecilor”. Acesta a mers până la Salonic şi pe când descăleca, voind să intre în cortul său, a văzut de departe pe Sf. Dimitrie venind călare, cu suliţa îndreptată către el. Iovan îl arăta dregătorilor zicând: “Vedeţi voi cum vine acel grec, bine gătit de război, care caută drept la mine cu suliţa? Prindeţi-l şi aduceţi-l la mine!” “Noi nu vedem nimic din ce spui măria ta”, i-au răspuns ei. Speriat, Iovan a strigat: “Iată, s-a apropiat, nu-l lăsaţi!” Dar ei nu vedeau nimic. Sfântul a ajuns lângă el, l-a lovit cu suliţa în piept şi, ţâşnind sângele, împăratul răcnea şi se zbătea. Şi astfel, ura faţă de greci a bulgarilor, care nu erau încreştinaţi încă, s-a domolit.
Moaştele Sfântului Dimitrie, păstrate în Catedrala din Salonic, cu vremea au izvorât mir şi au făcut nenumărate minuni. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie este protectorul oraşului Salonic, dar şi ocrotitorul Craiovei şi al celei mai vechi biserici din Cetatea Banilor, ctitorie a lui Matei Basarab, de la 1652, astăzi Catedrala Mitropolitană.
