A doua zi după discursul, de acum istoric, de la tribuna ONU, prin care solicita recunoaşterea Palestinei, Mahmoud Abbas a declarat că aşteaptă un răspuns rapid al Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite. „Noi vorbim de săptămâni, nu de luni” a menţionat preşedintele palestinian sâmbătă, 24 septembrie a.c., la plecarea din New York. Ambasadorul libanez la Naţiunile Unite, Naouaf Salam, a anunţat că luni, 26 septembrie a.c., s-ar putea reuni Consiliul de Securitate, pentru examinarea cererii palestiniene, dar data votului rămâne necunoscută. Potrivit consilierului diplomatic al lui Mahmoud Abbas, Majdi Al-Khalidi, palestinienii contează pe obţinerea a mai mult de nouă voturi, din cincisprezece necesare, în Consiliul de Securitate, pentru validarea cererii de adeziune, forţând SUA să recurgă la dreptul de veto. Ministrul palestinian al Afacerilor Externe, Kiad Al-Maliki, a confirmat că „toate consultările vor continua, inclusiv cu Gabonul, Nigeria şi Bosnia-Herţegovina, care trebuie să-şi stabilească poziţia”. Delegaţia palestiniană a avertizat, deja, că nu va rămâne cu braţele încrucişate dacă examinarea solicitării sale în cadrul Consiliului de Securitate va dura mult timp. „Dacă, la un moment dat, care nu a fost decis, noi considerăm că întârzierea este nejustificată, vom merge la Adunarea Generală. (…) Dacă nu va exista vreo decizie sau un veto vom merge la Adunarea Generală”, a rezumat negociatorul palestinian Nabil Chaath. La Adunarea Generală, o majoritate simplă, de 193 de membri, este suficientă pentru obţinerea statutului de non-membru, dar integrat organismelor ONU. O astfel de iniţiativă ar permite Palestinei să obţină statutul de observator permanent, un fel de anticameră la recunoaşterea sa deplină. După discursul lui Mahmoud Abbas, cvartetul internaţional de mediere asupra Orientului Apropiat (ONU-UE-SUA-Rusia) a propus o întâlnire între israelieni şi palestinieni, în luna următoare, pentru reluarea negocierilor de pace, în vederea obţinerii unor „progrese substanţiale” în următoarele şase luni şi a unui acord într-un an. Aceasta este şi propunerea făcută de Nicolas Sarkozy în discursul său la ONU. Potrivit acestor recomandări, ambele părţi se vor întâlni o dată pe lună, pentru a stabili un calendar şi o metodă de negociere. Angajamentul obţinerii unui acord definitiv la sfârşitul lui 2012, „nu mai târziu”, se va face la aceste reuniuni „pregătitoare”. Israelul a spus că studiază propunerea, subliniind că termenul de 2012 „nu este sacru”, potrivit expresiei vice-ministrului Afacerilor Externe, Danny Ayalon. La rândul său, ministrul de Externe israelian, Avigdor Lieberman, şeful unui partid ultranaţionalist, intervievat la New York de postul public de radio de la Tel Aviv, a spus că „propunerea cvartetului include un punct extrem de pozitiv: deschiderea negocierilor fără condiţii prealabile”. Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a declarat sâmbătă că ţara sa îşi va prezenta poziţia oficială în următoarele zile. „Toate propunerile politice vor fi studiate şi nu vom ignora nici una” a declarat şi Mahmoud Abbas, care a reiterat cererea sa de îngheţare a colonizării israeliene şi de reluare a negocierilor pe baza hotarelor din 1967, viitorul stat palestinian urmând să cuprindă Cisiordania, Fâşia Gaza şi Ierusalimul de Est. Calendarul propus de cvartet este aproape de poziţia adoptată de Israel şi SUA. Pentru secretarul american de stat Hilary Clinton propunerile avansate demonstrează o convingere fermă a comunităţii internaţionale, potrivit căreia o pace justă şi durabilă nu va putea fi găsită decât printr-o comunicare între părţi. Preşedintele palestinian a mai declarat, sâmbătă, că urmează să ceară revizuirea acordului economic israeliano-palestinian, semnat în 1994, întrucât nu este just şi nu permite palestinienilor să-şi promoveze economia. Semnat la 29 aprilie 1994, la Paris, după acordul de la Oslo, acest protocol asupra relaţiilor dintre Israel şi Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei (OLP) acordă libertate economică Palestinei.
