Din cauza alimentaţiei nesănătoase şi a stilului de viaţă sedentar, aproape jumătate din populaţia peste 18 ani a României este supraponderală, iar 9,3 la sută suferă de obezitate. Această situaţie este mai frecventă în mediul urban, potrivit datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică. Stilul de viaţă este cel care, în decursul a 20 de ani, a modificat structura şi modelele de morbiditate şi mortalitate din întreaga lume, dar mai ales în ţările dezvoltate.
În România, obezitatea a avut un trend ascendent de când a început să raporteze această afecţiune, astfel încât în perioada 1995-1999, ţara noastră a fost încadrată de Asociaţia Internaţională de Studiu a Obezităţii în grupa ţărilor europene cu proporţia obezităţii cuprinsă între 15-19,9%, iar în perioada 2000-2008 în cea cu obezitate între 20-24,5%. În prezent procentul celor care au obezitate a ajuns aproape de 50 la sută.
Sedentarismul şi alimentaţia nesănătoasă, principalele cauze
Cel mai adesea în calcul sunt luate trei probleme majore de sănătate: sedentarism, alimentaţie iraţională şi stresul. Restul bolilor nu sunt decât rezultatul acestora. Toate trei sunt la fel de importante şi interdependente. Despre alimentaţia incorectă şi complet neraţională, despre bolile provocate de excesele alimentare, s-a tot vorbit, însă cu greu se produc schimbări de atitudine.
Potrivit INS, din totalul populaţiei rezidente în vârstă de un an şi peste, 99,5% a consumat fructe şi legume, consumul zilnic de fructe fiind menţionat de 30,4% din populaţie, iar cel de legume de 30,1% din populaţie. Din totalul populaţiei de 6 ani şi peste, doar 9,2% au declarat că fac săptămânal sport sau diverse activităţi fizice recreative în timpul liber (12,0% din populaţia masculină şi 6,5% din populaţia feminină). Cele mai multe persoane care realizează astfel de activităţi sunt copiii cu vârsta cuprinsă între 6-14 ani (41,4%) şi tinerii de 15-24 ani (19,6%). După această vârstă, ponderea persoanelor care fac sport în timpul liber scade semnificativ, de la 7,3% la grupa de vârstă 25-34 ani, la 0,1% la persoanele de 75 de ani şi peste.
Pe primele locuri la consumul de băuturi îndulcite
Principala sursă în ceea ce priveşte comportamentele alimentare şi de activitate fi zică ale copiilor şi ale adolescenţilor din ţara noastră o reprezintă studiul HBSC (Health behaviour in school-aged children), realizat în România de către Departamentul de Psihologie al Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca. Scopul HBSC este să prezinte starea de sănătate, comportamentele şi determinanţii sociali la copii şi adolescenţi din România participând la ultimele trei runde ale acestuia (2005/2006, 2009/2010 şi 2014/2015. Comportamentele incluse în studiul HBSC care determină necesitatea unor intervenţii sunt consumul micului dejun, consumul de fructe şi legume, consumul de apă în locul băuturilor îndulcite, activitatea fizică şi comportamentele asociate sedentarismului.
Spre exemplu, consumul micului dejun în România nu este un comportament frecvent întâlnit, situând România printre ţările cu cea mai mică prevalenţă din acest punct de vedere, mai ales în rândul fetelor şi al copiilor proveniţi din familii cu un status socio-economic scăzut.
O altă concluzie a studiului, consumul zilnic de fructe şi legume este semnificativ mai mic la băieţi şi în familiile cu un nivel socio-economic scăzut. Înregistrează o scădere semnificativă odată cu creşterea vârstei copiilor şi are o tendinţă de scădere în timp.
România ocupă locuri fruntaşe în ceea ce priveşte prevalenţa consumului zilnic de băuturi îndulcite, dar cu o tendinţă de scădere între cele două runde ale studiului. Copiii proveniţi din familii cu status socio-economic mai ridicat au un consum semnificativ mai mare faţă de cei proveniţi din familii cu nivel scăzut.
Adolescenţii din România – băieţi şi fete – ocupă ultimele poziţii în Europa în privinţa activităţii fi zice zilnice. Fetele desfăşoară activitate fi zică mai puţin decât băieţii. Activitatea fizică desfăşurată scade cu vârsta, simultan cu creşterea comportamentelor sedentare. Comportamentele sedentare sunt mai frecvente cu cât vârsta copilului este mai mare, copiii români având printre cele mai mari prevalenţe ale comportamentelor sedentare. România este singura ţară la care comportamentele sedentare se întâlnesc mai frecvent la familiile cu nivel socio-economic crescut.
Sunt necesare intervenţii pentru adoptarea comportamentelor alimentare sănătoase (consumul micului dejun, consumul de fructe şi legume, consumul de apă în locul băuturilor îndulcite) şi stimularea activităţii fi zice în detrimentul comportamentelor sedentare, de către tineri.
