Ucraina, deznodământ validat de UE

0
104

Câteva declaraţii mai iritate ale oficialilor de la Kremlin, ne referim la cea a premierului Dmitri Medvedev şi a şefului diplomaţiei, Serghei Lavrov, în legătură cu cele petrecute la Kiev, după semnarea, vinerea trecută, a acordului de ieşire din criză, de către Viktor Ianukovici şi reprezentanţii opoziţiei – Arseni Iatseniuk, Vitali Kliciko şi Oleg Tiagnibok – sub mediere europeană, au trecut prea puţin băgate în seamă. Moscova, al cărei reprezentant n-a semnat acordul, îl evaluează acum ca fiind doar pretextul unei lovituri în forţă, preparată în secret, şi acuză Occidentul de „calcule geopolitice unilaterale” pentru creşterea influenţei în această regiune. O eroare de interpretare a celor petrecute la Kiev ar fi aceea că Moscova n-a anticipat scenariul şi a fost luată prin surprindere. A crede aşa ceva, după ce pe You Tube a fost postată o înregistrare a unei discuţii a Victoriei Nuland, asistenta secretarului de stat american John Kerry, cu ambasadorul american la Kiev, despre strategia politică faţă de Ucraina, inclusiv diatriba „Fuck UE”, e o naivitate. În capcane de factura aceasta nu cade diplomaţia rusă. Reproşurile ei la susţinerea de către UE şi SUA a organizării alegerilor prezidenţiale în luna mai a.c. şi la faptul că amendamentele constituţionale votate în ultimele zile de Rada, care ar fi trebuit să fie acceptate de Viktor Ianukovici pentru a fi legale, sau validate prin referendum, altminteri îndreptăţite, pun UE în postură deloc confortabilă. Că ministrul rus al Economiei, Aleksandr Uliukaev, a anunţat Kievul, luni dimineaţa, de iminenţa creşterii taxelor vamale la importurile din Federaţia Rusă în caz de reapropiere de UE este ceva aproape banal. Există însă altceva care interesează, în egală măsură, şi Bucureştiul, nu doar Moscova, şi este vorba de abrogarea unei legi, promovată sub precedentul regim, privind limba minorităţilor din diferite regiuni, unde ponderea acestora era consistentă. Dmitri Medvedev mai spune şi următorul lucru, şi reluăm declaraţia după „L’Express”: „Unii dintre partenerii noştri occidentali consideră că e legitim ceea ce s-a întâmplat (n.r. – cu noua putere din Ucraina). Eu nu ştiu ce Constituţie au citit, dar este o aberaţie să consideri ca legitimă emanaţia unei revolte (…). Strict vorbind, în prezent noi nu avem cu cine să vorbim. Legitimarea unor organe ale puterii suscită serioase îndoieli”. Fireşte, nici o revoltă din lume nu respectă vreo normă juridică, dar în acest caz graba cu care preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, cuprins de ipocrizie, a salutat „eliberarea Iuliei Timoşenko”, anunţând că „o justiţie independentă este esenţială pentru Ucraina democratică” devine halucinantă. Nedumerire: prevede Constituţia Ucrainei, cea veche, din 1996, cea din 2004 sau cea din 2010 posibilitatea ca o majoritate parlamentară să voteze eliberarea unei persoane încarcerate în urma unei hotărâri judecătoreşti? Peste puţină vreme, toţi birocraţii UE, inclusiv terna şefă a diplomaţiei europene, Catherine Ashton, vor elibera birourile, lăsând lucrurile încurcate. În expectativă, Moscova îi califică deja ca bandiţi pe cei care fac parte din noul guvern de la Kiev, în timp ce protestatarii de pe „Maidan” erau văzuţi ca radicali, extremişti şi neonazişti, aluzie la prezenţa unor membri ai minusculului partid Svoboda, condus de ultranaţionalistul Oleg Tiagnibok, rusofob şi antisemit, succesorul ideologiei naţionaliştilor ucraineni, care au colaborat cu nemţii în al doilea război mondial. Ucraina se reîntoarce, dar într-o altă manieră, nu prin vot popular, la proiecţia „revoluţiei portocalii”din 2004, după ce evadase la ultimele alegeri legislative, câştigate de Partidul Regiunilor, făcut praf şi pulbere. Lucrurile rămân încurcate. După ce Europa pregătise, înainte de Vilnius, un preţ de 650 milioane euro, acum ar putea oferi 20 de miliarde, susţine „Financial Times”. Un cec gros pentru asistenţa Ucrainei în tranziţia democratică, dar după semnarea Acordului de asociere cu Europa. Pentru Rusia, îngrijorările majore sunt mai multe, dar una vizează eventuala solicitare a Ucrainei de integrare în NATO, ceea ce ar repune în discuţie statutul bazei de la Sevastopol, Crimeea, unde se află flota rusă de la Marea Neagră şi care permite un acces direct la Marea Mediterană. Să mai reţinem şi faptul că boxerul Vitali Kliciko, ex-campion mondial, a anunţat că se va prezenta la prezidenţialele anticipate din 25 mai, aşa cum a făcut-o şi ultima dată.