Dacă vara cutreieră ţara în lung şi în lat cu dubiţele încărcate de lubeniţe, fiind la mare concurenţă cu vecinii lor din Dăbuleni, agricultorii din comuna Călăraşi sunt prinşi, în această perioadă, cu recoltarea şi vânzarea tonelor de varză. O producţie-record a fost obţinută în această toamnă şi cultivatorii încearcă să facă tot posibilul pentru a plasa prin pieţe sau măcar să o dea la schimb cu alte produse agricole, într-un fel de troc. Marea supărare a agricultorilor este însă preţul: a coborât atât de mult că aproape se vinde pe nimic, astfel că mulţi dintre cultivatori au preferat ca o parte din producţie să o toace şi să o folosească pe post de îngrăşământ verde.
Pe câmpurile învăluite în ceaţă, cu doar o săptămână înainte de prima zi de iarnă, se pot distinge şi acum petecele alb-verzui ale plantaţiilor de varză. Deşi căpăţânile sunt sănătoase şi bune de consum, culturile încă aşteaptă să fie tăiate şi încărcate în camioane pentru vânzare. La Biroul Agricol de la Primăria Călăraşi aflăm care este, de fapt, explicaţia acestui fapt. „A fost o producţie de varză foarte mare, în acest an. S-au recoltat şi 40 de tone la hectar. Dar preţul a fost foarte scăzut. Ieri (n.r. – joi), a fost cineva cu varză la Târgu Jiu şi a vândut cu 0,3 lei pe kilogram, în condiţiile în care aici se dă şi cu 0,2 lei pe kilogram. Anul trecut, preţul a fost incomparabil mai bun, s-a dat varza şi cu 1 leu pe kilogram”, ne spune Ion Tudor, inginer agronom în cadrul Primăriei Călăraşi.
Aproape 300 de hectare au fost cultivate cu varză
Faţă de anul trecut, agricultorii şi-au propus să cultive cu varză o suprafaţă şi mai mare. De la cele 200 de hectare, s-a ajuns, în această toamnă, la mai bine de 300 de hectare. Ca şi la cultura de lubeniţe, oamenii au depus mult efort şi au investit mulţi bani, varza fiind o plantă care necesită apă din belşug. Specialiştii agricoli spun că aşa s-a ajuns la o producţie foarte mare, pe care oamenii nu au mai putut să o vândă la un preţ pe măsura muncii. „Până anul trecut, varza care mai rămânea era tăiată de pe câmp şi depozitată în grămezi, pe care oamenii le protejau cu coceni. Toată iarna, varza era ţinută în acele adăposturi improvizate, unde aveau o temperatură controlată, şi era scoasă la vânzare în primele luni ale anului, atunci când preţul creştea considerabil. Era tot proaspătă şi se vindea foarte bine”, mai spune inginerul Ion Tudor.
Schimb de produse, cu comunele din Olt
Pentru că au rămas cu un surplus de varză, unii agricultori din Călăraşi s-au gândit să meargă în localităţile mai apropiate din judeţul Olt – Ianca, Potelu sau Grojdibodu, dar nu pentru a o vinde, ci pentru a face, pur şi simplu, un schimb de produse. Trocul nu a fost deloc o idee rea şi s-au găsit destui localnici interesaţi să dea o baniţă de porumb şi să ia, la schimb, varza adusă până la poartă. Un coş de varză cam de 18-19 kilograme s-a dat pe o baniţă de grâu, care cântăreşte 13 kilograme. Socotind în bani, agricultorii din Călăraşi spun că au ieşit mai bine aşa: varza dată la schimb a avut o valoare de 0,5 lei pe kilogram, faţă de 0,2 lei, adică s-a obţinut un preţ dublu. În plus, oamenii au fost mulţumiţi şi pentru că s-au asigurat de grâu şi porumb, culturi ce nu prea se practică pe nisipurile din zonă.
Vinetele s-au vândut la cel mai bun preţ
Anul agricol 2017 a fost însă mult peste aşteptări pentru cei care au ales să cultive vinete. Preţul lor nu a scăzut sub 1,5 lei pe kilogram, ba chiar s-a vândut şi cu 3 lei. Agricultorii spun că vândut toată producţia de vinete, care a fost la mare căutare. La fel de bine s-au vândut şi roşiile, dar şi ardeiul, legume pe care cei din Călăraşi le plantează în fiecare an. O surpriză o reprezintă, în continuare, plantaţiile de căpşuni. Începutul a fost destul de timid, doar câteva familii aventurându-se să planteze, mai mult experimental, o suprafaţă de câţiva ari. După ce au văzut că plantelor le merge bine pe nisipul local şi scot rod bun, au prins curaj. Pentru anul viitor, încă 3 hectare se vor adăuga la suprafaţa totală cultivată cu aceste fructe. În ceea ce priveşte vânzarea, cultivatorii s-au confruntat cu o situaţie inversă: nu au suficientă producţie încât să acopere toată cererea pe care au avut-o de pe piaţă.
5.000 de puieţi de salcâmi, plantaţi pe nisipuri
Săptămâna trecută, în cadrul unui proiect derulat de Auchan România, la Călăraşi, s-au plantat 5.000 de puieţi de salcâm, pentru un viitor verde al comunităţii. În această acţiune, au fost implicate foarte multe persoane de la Primăria Călăraşi, Agenţia de Mediu Dolj, Liceul Tehnologic „Petre Baniţă” Călăraşi, Acces Oltenia, Petrom, A.I.E.S.E.C., studenţi şi profesori de la Facultatea de Horticultură, elevi de la Şcoala Generală „Ion Ţuculescu” Craiova şi alte şcoli partenere din Craiova şi localităţi vecine. Suportul de specialitate a fost asigurat de Ocolul Silvic Dăbuleni. „Salcâmii au fost plantaţi în zona de vest a comunei, unde terenul este foarte nisipos. Plantarea de copaci este, în general, un lucru foarte bun pentru fixarea solului”, ne-a precizat inginerul agronom Ion Tudor.
Pregătiţi pentru iarnă
Autorităţile sunt pregătite şi pentru anotimpul rece. La Călăraşi, utilajele de deszăpezire – un plug cu lamă şi un autogreder – sunt gata să intervină pentru a îndepărta stratul de zăpadă care, de regulă, este viscolit în această zonă apropiată de Dunăre. „Avem şi material antiderapant, amestec de sare şi nisip, pe care îl vom împrăştia, atunci când va fi cazul, pe străzile comunei pentru a preveni depunerea poleiului. Tot în această perioadă, s-a finalizat şi lucrarea de modernizare a trotuarelor din zona centrală a localităţii”, a menţionat Lache Răduţ, viceprimarul comunei Călăraşi. Autorităţile au pregătit, totodată, şi uliţele din localitate, care, pe timp de vară, căpătaseră gropi şi denivelări. Acolo s-a venit cu pietruiri, autorităţile spunând că, în felul acesta, nu o să mai băltească apa atunci când plouă.
RADU ILICEANU şi LAURA MOŢÎRLICHE
