Inundaţiile au făcut, în Dolj, nu de puţine ori, ravagii. Pe timpul verii, pâraiele din preajma locului sunt inofensive. Când lunile ploioase îşi reintră în drepturi, sunt chemate la intervenţie Armata, Jandarmeria, Protecţia Civilă, pentru ca pagubele să fie cât mai reduse. O recentă acţiune de verificare a stării tehnice şi funcţionale a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor a arătat că este nevoie de mai multă implicare a colectivităţilor locale în menţinerea corespunzătoare a cursurilor de apă. Care pot porni de la a nu mai arunca deşeurile menajare în albia râurilor.
În perioada 21-23 septembrie 2016 mai multe instituţii abilitate – MMAP, ANAR, ABA Jiu, SGA Dolj, Instituţia Prefectului Dolj, ISU Oltenia Dolj, Inspecţia de Stat în Construcţii Dolj, Garda Forestieră, Direcţia Silvică, ANIF Dolj – au desfăşurat acţiunea de verificare a stării tehnice şi funcţionale a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, aflate pe raza judeţului Dolj. Măsura face parte din cadrul Programului principalelor acţiuni ale Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă aferent anului 2016.
Unele măsuri dispuse în 2015, nefinalizate
A fost analizat modul în care s-au realizat măsurile şi lucrările stabilite la verificările efectuate în 2015. Astfel, dacă unele dintre acestea au fost realizate 100% – amenajare râu Jiu la Potmelţu, în comuna Coţofenii din Dos, pe o lungime de 800ml; completări terasamente dig Dunăre în zona portului Rast, pe o lungime de 600 ml şi apărare mal port Rast pe 60 ml; recalibrare albie pârâu Desnăţui pe raza localităţilor Bârca-Goicea; altele nu au fost finalizate.
Şi, aici, sunt exemplificate: transmiterea hărţilor de risc la inundaţii, prin grija Consiliului Judeţean Dolj, către toate UAT-urile; afişarea la sediul primăriilor a planului de situaţie al localităţii cu zonele inundabile şi semnificaţia codurilor de culori pentru fenomenele hidrometeorologice periculoase.
Sectoare de dig cu probleme
Echipa de experţi inter-instituţională a verificat şi starea tehnică şi funcţională a digurilor longitudinale, de compartimentare şi de remuu. „Aici s-a urmărit asigurarea continuităţii liniilor de apărare, modul de întreţinere a coronamentelor, rampelor de acces şi a zonelor dig-mal, existenţa bornelor, barierelor, starea funcţională a lucrărilor de traversare şi modul de întreţinere a canalelor de preluare a infiltraţiilor la diguri”, a precizat ing. Marin Tălău, director al Administraţiei Bazinale de Apă Jiu. Au fost verificate 4 sectoare de dig: Dig râu Jiu mal drept în zona Coţofenii din Dos; Dig compartimentare Bistreţ – dig longitudinal Dunăre; Dig remuu pârâu Desnăţui sector Cârna-Goicea; Dig longitudinal Dunăre pe sectorul Bistreţ – Nedeia – Jiu.
La primul dig, echipele de verificare au constatat că talazurile sunt bine întreţinute şi cosite iar rampele corespund tehnic. Aici este în execuţie lucrarea „Amenajarea râu Jiu pe o lungime de 800 ml în dreptul localităţii Potmelţu”. În schimb, la Digul longitudinal Dunăre pe sectorul Bistreţ-Nedeia-Jiu s-a constatat că, pe coronamentul digului, din cauza circulaţiei, pe o lungime de circa 600 ml există şleauri şi lipseşte covorul vegetal. Pe această porţiune este necesară completarea de terasamente şi refacerea covorului vegetal. Mai grav este că, la data controlului în faţa staţiei de pompare SRP1 Mălăieni s-a observat apariţia unor infiltraţii în zona conductelor de refulare, care la ape mari pot crea producerea unor grifoane. „Despre situaţie, reprezentanţii ANIF Dolj, spun că infiltraţiile sunt cauzate de îmbinarea conductelor de refulare sau de existenţa de pori apăruţi din uzura acestora”, a mai precizat ing. Marin Tălău.
Acumularea Caraula trebuie decolmatată
Având ca tematică şi verificarea stării tehnice şi funcţionale a barajelor şi digurilor de contur, a acumulărilor permanente mici a căror avariere pot pune în pericol localităţi, precum şi a acumulărilor nepermanente cu rol de atenuare a viiturilor au fost verificate: acumularea Cornu, acumularea Caraula şi polderul Bistreţ.
Barajul de la Cornu corespunde tehnic, golirea de fund este funcţională şi deversorul lateral este în stare bună de funcţionare. Deţinătorul acestei acumulării este SGA Dolj. Cornu este o acumulare permanentă de categoria de importanţă C, executată pe cursul de apă Baboia şi are rol de atenuare a undei de viitură.
Acelaşi deţinător este şi la acumularea Caraula. Aici autorităţile au stabilit că sunt necesare lucrări de reparaţii pe corpul barajului, la golirea de fund şi deversorul lateral. Gradul de colmatare este, aici, de 60-70%.
Puncte critice pe cursurile de apă
La capitolul verificarea lucrărilor de regularizare a cursurilor de apă cu evidenţierea punctelor critice de pe cursurile de apă, inclusiv cele semnalate de autorităţile publice locale – eroziuni de mal avansate şi active care pun în pericol zone locuite sau stabilitatea digurilor, cursuri de apă decolmatate, construcţii hidrotehnice afectate de viituri, s-au controlat regularizările de pe Raznic şi Desnăţui.
S-a constatat că, pe sectorul Breasta-Predeşti, pârâul Raznic a fost regularizat pe o lungime de 6 km. Regularizarea a fost finalizată în semestrul I 2016. Pe sectorul Bârca-Cârna, al pârâului Desnăţui, s-au executat lucrări de excavaţii pentru eliminarea eroziunii pe toată lungimea sectorului.
N-ar strica să fie mai gospodari
Autorităţile implicate în acest demers trag un semnal de alarmă şi fac, totodată, un apel la comunităţile locale să dea dovadă de mai multă implicare în gestionarea cursurilor de apă. Nu trebuie să mergem prea departe. Localităţi precum Mischii, unde Tesluiul, dacă nu este bine îngrijit face ravagii în gospodăriile localnicilor. Inofensiv vara, trecut la pas mărunt, când natura se dezlănţuie, Tesluiul a fost cel care a urcat butoaiele şi a ridicat pardoseala beciurilor, atunci când inundaţiile au măturat totul în calea lor. Iulie 2014 a însemnat pentru satul Murgaşi din comuna Mischii peste 100 de gospodării afectate. În satul Motoci, două poduri luate de viitură au lăsat zeci de gospodării izolate. Rigolele, care altădată, erau săpate de localnici, de ceva anii încoace se lasă realizate doar când impun autorităţile. Amintirea inundaţiilor din 2005 ar trebui să nu fie uitată prea curând de noi toţi. Şi micul pârâu Mereţel s-a revărsat atunci şi a făcut ca zeci de familii din Sopot să-şi petreacă noaptea în sediul primăriei. Albiile pâraielor pline de vegetaţie, resturi de lemne şi gunoaie, la care se alătură, uneori, cantităţi impresionante de precipitaţii pot fi fatale pentru multe dintre localităţile doljene.
