Diplomaţia albaneză şi kosovară încearcă, la Belgrad, să dilueze tensiunile dintre Serbia şi Albania, resuscitate după 14 octombrie, când drapelul „Marii Albanii” a fost exhibat pe un stadion belgrădean, incitând o naţiune întreagă şi provocând o criză politică fără precedent. Omologul sârb, Ivica Dacic, a salutat prezenţa colegilor săi, veniţi pentru a surmonta problemele apărute. Incidentul a ilustrat că este suficientă o mică neatenţie pentru a distruge marile eforturi făcute în normalizarea unor relaţii şi întronarea unei stabilităţi regionale, cum a spus Ivica Dacic. Vizita lui Enver Hoxhaj, şeful diplomaţiei din Kosovo, şi Ditmir Bushati, ministrul albanez pentru Afaceri Externe, nu este oficială. Ea survine în cadrul unei reuniuni cu omologii lor din Balcanii Occidentali, organizată sub auspiciile UE, care a cerut Serbiei şi Albaniei normalizarea raporturilor lor. Ce s-a întâmplat la 14 octombrie a.c., când o dronă cu drapelul „Marii Albanii” a survolat stadionul pe care se disputa un meci de fotbal între naţionalele Serbiei şi Albaniei, n-a fost altceva decât o provocare care a antrenat schimburi de mesaje între Belgrad şi Tirana, într-un moment în care anunţată era vizita premierului albanez, Edi Rama, primul şef al guvernului albanez în 68 de ani decis să facă acest pas. „Marea Albanie”, un proiect naţionalist care vizează reunirea tuturor albanezilor într-un singur stat, inclusiv Kosovo, este un coşmar al sârbilor. Şeful diplomaţiei albaneze a afirmat că „afacerile de stat nu trebuie să fie dictate de acte huliganice petrecute la un meci de fotbal (…). Naţionalismul nu este numitorul comun al regiunii noastre. El doar atentează la prosperitatea economică şi socială”. La rândul său, omologul kosovar a subliniat caracterul istoric al vizitei sale la Belgrad. După cum se ştie, independenţa Kosovo, unilateral proclamată în 2008, n-a fost recunoscută de Serbia. Dar, în pofida fermităţii poziţiei sale pe statutul Kosovo, Serbia a convenit, în aprilie 2013, cu guvernul kosovar, un acord considerat „istoric” asupra normalizării relaţiilor, ceea ce i-a permis antamarea, în luna ianuarie a.c., a negocierilor de aderare la UE. Enver Hoxhaj a cerut lărgirea dialogului, în vederea unei depline normalizări a relaţiilor, aşa cum doreşte Bruxellesul, înaintea aderării Serbiei la UE, adică semnarea unui acord juridic obligatoriu între cele două ţări. Pentru Kosovo, un astfel de document ar echivala cu un tratat de pace cu Serbia. Un asemenea tratat, care ar presupune şi recunoaşterea Kosovo, ar fi o poartă deschisă şi la aderarea acestei provincii la ONU şi ar reprezenta debutul procesului de reconciliere între cele două ţări. Comisarii europeni pentru Extindere, Stefan Fule, şi cel pentru Afaceri Economice şi Monetare, Jyrki Katainen, au participat la discuţiile prilejuite de o conferinţă informală a miniştrilor de Externe şi ai Economiei din ţările Balcanilor Occidentali, găzduită de Belgrad.
