Paharul s-a umplut pentru regatul saudit. Cu toată discreţia pe plan internaţional, Arabia Saudită afişează acum public furia sa împotriva SUA. Într-o intervenţie de o rară intensitate, şeful serviciilor de informaţii saudite, prinţul Bandar ben Sultan, a spus diplomaţilor europeni că ţara sa va lua distanţă faţă de aliatul său fidel. „Prinţul Bandar a precizat că va restrânge schimburile cu Statele Unite, după ce acestea din urmă s-au dovedit incapabile de o acţiune eficace în Siria şi Palestina”, indică agenţia de presă Reuters, citând o sursă apropiată puterii saudite. Declaraţia este cu atât mai surprinzătoare cu cât prinţul, care a petrecut 22 de ani la Washington, ca ambasador, este considerat ca cel mai american dintre saudiţi. Dar el confirmă disperarea actuală a regatului. Fapt fără precedent. Riyadul a refuzat, în urmă cu o săptămână, intrarea în Consiliul de Securitate al ONU, denunţând „impotenţa”. A fost un mesaj în direcţia SUA, nu a Naţiunilor Unite, a explicat prinţul Bandar, potrivit diplomaţilor europeni citaţi de „Wall Street Journal”. Susţinând financiar şi armat opoziţia siriană, alături de Qatar, Riyadul şi-a arătat supărarea faţă de atitudinea lui Barack Obama, după masacrul chimic de la periferiile Damascului. Preşedintele american promisese lovituri punitive contra regimului sirian, pentru ca, finalmente, să încheie un acord cu Rusia, care autorizează demantelarea arsenalului chimic al Siriei, în timp ce războiul continuă. În privinţa procesului de pace israelo-palestinian, negocierile sunt într-un punct mort. Dar, dincolo de aceste două probleme greu de rezolvat, există o a treia problemă care nemulţumeşte regatul saudit: ameninţarea nucleară iraniană. Recenta schimbare de ton a condus la încălzirea relaţiilor între cei doi vechi duşmani, Washingtonul căutând o soluţie diplomatică cu Iranul într-un moment în care se retrage din Afganistan. Mâna întinsă Iranului constituie „linia roşie” pentru Arabia Saudită, subliniază politologul şi consultantul Karim Sader, specialist în monarhiile Golfului. Iar ipoteza restabilirii unor relaţii între Teheran şi Washington constituie un veritabil coşmar pentru Riyad. După atentatele de la 11 septembrie 2001, când 15 din cei 17 atentatori sinucigaşi au fost saudiţi, Arabia Saudită şi-a văzut redusă sfera de influenţă în Orientul Mijlociu. Intervenţia americană din 2001 în Afganistan a pus capăt regimului islamic sunit al talibanilor. În 2003, Washingtonul a făcut acelaşi lucru în Irak, de data aceasta cu regimul sunit laic al lui Saddam Hussein.
