Congresul PSD: Şi dacă liberalii părăsesc… guvernarea?

0
525

Social-democraţii şi-au ales ieri, la Romexpo, o nouă conducere a partidului şi au validat candidatura premierului în funcţie, ca ofertă a partidului lor la alegerile prezidenţiale. Discuţiile au fost preponderent centrate pe calităţile candidatului lor, Marcel Ciolacu, încercându-se conturarea profilului unui viitor preşedinte, util şi devotat, cum n-a mai fost în ultimii 20 de ani. Pentru prima dată în istoria partidului, preşedintele PSD a fost votat la Congres electronic, el întrunind –în absenţa unui contracandidat- 2553 voturi „pentru”, 6 „contra” şi 5 abţineri. Încă de vineri Consiliul Politic Naţional al PSD pusese la punct detaliile organizatorice a Congresului şi aprobase moţiunea cu care a candidat Marcel Ciolacu pentru un nou mandat de lider naţional. Mandatul nou se întinde pe o perioadă de patru ani, dar –aşa cum ştim- un eventual eşec la alegerile care urmează ar putea destabiliza totul. Marcel Ciolacu e aşadar pe val. Congresul social-democraţilor, de ieri, a confirmat faptul –ceea ce se ştia- că nu are nici un rival, cel puţin declarat. Discursul său pragmatic de circa o oră, în general bine croit şi satisfăcător rostit a avut densitate de idei, cum era şi firesc, inserând continuarea dezvoltării relaţiilor cu statele occidentale (Spania, Italia, Germania, Franţa) susţinerea în continuare a Ucrainei împotriva Rusiei, pe care nu o vrea la graniţele României, a Republicii Moldova cu noianul ei de probleme ş.a.m.d.. Nu a ratat ocazia să-l taxeze pe preşedintele în exerciţiu Klaus Iohannis. L-a atacat şi pe Traian Băsescu fără să-l numească, în egală măsură. N-a fost un discurs electrizant, dar în general a fost bine calibrat. A spus Marcel Ciolacu că avem nevoie de un preşedinte care să facă politică de stat nu politica unui partid. Ceea ce teoretic este… corect. Ca un element picant: Gabriela Firea, lidera social-democraţilor din Capitală, n-a fost prezentă la congresul PSD-ului, având cunoştinţă de faptul că în noua configuraţie a conducerii partidului nu se mai regăseşte. Noua echipă de conducere are în componenţa ei pe Sorin Grindeanu şi Daniel Băluţă, ca prim-vicepreşedinţi, Mihai Tudose, preşedinte al Consiliului Naţional, Paul Stănescu secretar general. Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu este vicepreşedinte pe probleme de muncă şi protecţie socială, iar eurodeputatul Claudiu Manda este vicepreşedinte al regiunii Sud-Vest Oltenia. O subliniere aparte în discursul lui Marcel Ciolacu, de sorginte europeană: „România are nevoie de un preşedinte care să accepte că într-un stat european puterea trebuie împărţită, nu acaparată de un singur om(…). România nu trebuie să mai aibă un preşedinte care să-i împartă între buni şi răi, între cei de aici şi cei de peste hotare, între cei de stânga şi cei de dreapta, între tineri şi pensionari, între săraci şi bogaţi, între publici şi privaţi”. Ca o părere, atacurile excesive la partenerii actuali de guvernare, nu şi-au avut rostul, mai ales că au fost destul de proletare, în spirit şi cultură. Ironiile ieftine ale lui Alfred Simonis, ex-preşedinte interimar la Camera Deputaţilor, nou preşedinte la Consiliul Judeţean Timiş, Sorin Grindeanu şi Mihai Tudose s-ar putea dovedi costisitoare. Şi lipsa de reacţie a liberalilor n-a întârziat. Nu erau în vacanţă. Nicolae Ciucă a afirmat că „miniştrii liberali ai Transporturilor au deblocat proiectele la care miniştrii social-democraţi taie acum panglici”. Se prefigurează deja tensiuni la cote sporite în coaliţia de guvernare, premergător declanşării campaniei electorale.