Calancea: N-a avut prea mult de lucru şi n-are vreo vină la goluri. Două dintre ele le-a primit din lovituri de pedeapsă, iar cel de-al treilea a fost imparabil.
Popov: A evoluat modest, ca de altfel întreaga defensivă, provocând şi penalty-ul din care Timişoara a egalat la 2 (min. 82), după ce l-a faultat Popovici. A găsit, totuşi, şi câteva rezolvări bune.
Acka: În nota lui Popov. Ivorianul a produs cealaltă lovitură de la 11 metri (min. 45), una controversată. Dacă faultul asupra lui Bărbuţ a fost clar, locul unde s-a petrecut a fost greu de stabilit, chiar şi după mai multe reluări.
Kay: N-a comis vreo eroare notabilă, însă nici prea prezent în joc n-a fost. Golul reuşit cu Iaşiul, înaintea vizitei de pe Bega, al doilea în tricoul Universităţii, a părut a nu-l fi motivat prea tare.
Vătăjelu: Poate cel mai slab om de pe teren. Titlul de “marea decepţie” vine şi în contextul în care aşteptările sunt mari în ceea ce-l priveşte. Cu astfel de prestaţii, o eventuală convocare la naţională nu poate să fie ceva decât de nivelul ştiinţifico-fantasticului.
Zlatinski: Ca de obicei, a muncit mult. Ca realizări, penalty-ul transformat în minutul 61 (pentru 1-1), venit într-un moment în care Ştiinţa nu se mai descurca deloc la acest capitol, după cele trei ratate la Cluj, în Cupa Ligii, şi unul cu Iaşiul. În plus, a oferit şi o centrare, lui Ivan, care s-ar fi putut transforma uşor într-un asisst.
Ivan: A fost activ, spre deosebire de marea majoritate a colegilor săi. A ratat o bună oportunitate – trimiţând cu capul puţin alături, a obţinut penalty-ul transformat de Zlatinski şi ar mai putut scoate unul, în minutul 89, la 2-2, dacă, conform celor mai multe dintre voci, arbitrul Robert Dumitru n-ar fi trecut cu vederea o deposedare “cu fulgi cu tot” a lui Şeroni.
Bancu: A fost mai mult decât discret. S-a evidenţiat doar printr-un şut de la distanţă, în startul meciului. De altfel, n-a prins o oră întreagă pe teren.
Băluţă – (foto): Surpriza plăcută. Alături de Ivan, a făcut o partidă reuşită. Extrem de dispus la efort, a irosit o şansă mare în debutul părţii secunde, însă s-a revanşat apoi cu pasa la golul prin care Universitatea a preluat conducerea.
Rocha: Nu prea s-a aflat în apele sale, dar are meritul de a-şi fi adus echipa în avantaj (2-1, min. 68), alegând o finalizare sigură, prin depăşirea portarului, care îi ieşise în întâmpinare. Golurile lui Rocha cu Poli nu mai reprezintă demult o surpriză, capverdianul trecându-şi în cont al 5-lea gol în tot atâtea dispute, goluri împărţite perfect simetric.
Rambe: A fost destul de şters. A irosit două ocazii, ambele în prima parte, păntru că în cea de-a doua nu l-am mai regăsit pe teren.
Gustavo: Introdus la reluare, în locul lui Rambe, a fost poate mai slab decât predecesorul său. A ratat o mare şanse chiar la câteva minute de la aparţia pe gazon.
Măzărache: Puţinul timp trecut de când perfora butul ASA-ului şi al Astrei pare la ani distanţă. Nu a ieşit în relief cu mai nimic în cele 32 de minute jucate.
