Să reluăm o precizare necesară: Comisia Centrală pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor a prelungit perioada de culegere a datelor până la 31 iulie a.c., îngrijorată de stadiul acesteia. Acţiunea statistică, de o importanţă covârşitoare pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, nu este finalizată nici la nivelul Craiovei (81%), dar nici la nivelul unui număr mare de localităţi din teritoriu (90% la recenzarea populaţiei). Craiova – municipiu de rangul I, cu o populaţie estimată la aproape 300.000 locuitori (298.928), al cincilea mare municipiu din ţară, excluzând Capitala, după Timişoara, Iaşi, Cluj-Napoca, Constanţa, dar înaintea Galaţiului, Braşovului, Ploieştiului, Brăilei, Oradei şi Bacăului, îşi vede ameninţat „rangul”, ceea ce ar avea consecinţe dintre cele mai păgubitoare pe multiple planuri (inclusiv organigrama primăriei, numărul de consilieri locali ş.a.m.d.). Repetăm ceea ce am mai menţionat zilele trecute: pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor (RPL 2021) este o cercetare statistică de amploare şi se referă la populaţia rezidentă, vizaţi în egală măsură fiind parametrii demografici, social-economici, etnici şi confesionali, datele obţinute urmând a fi folosite, în exclusivitate, pentru politici publice, naţionale şi locale, actrivităţi administrative sau de cercetare. Nu se stă bine nici la nivelul altor oraşe doljene, precum Filiaşul (81%) şi Calafatul (83%), conform datelor valabile la data de 23 iulie a.c. La nivelul comunelor, topul „codaşelor” este deţinut de Radovan (75%), cu numai 1.026 locuitori recenzaţi. În imediata vecinătate se află comunele Cârna, Melineşti, Terpeziţa, Bucovăţ şi, surpinzător, Cetate şi Dioşti, cu procente de recenzare a populaţiei sub 85%. Acum, câteva precizări. Un sat reşedinţă de comună are rangul 4, iar un sat aparţinător are rangul 5. Condiţia minimă pentru înfiinţarea unei comune, conform prevederilor Legii 351/6 iulie 2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a, reţeaua de localităţi – este atingerea unei populaţii de 1.500 de locuitori şi pe lângă acest criteriu, îndeplinirea altora precum: minimum 25% din totalul populaţiei să fie ocupată în activităţi neagricole, potenţial economic care să asigure echilibrul bugetar, spaţii construite pentru instituţii publice (sedii de primărie, grădiniţe, şcoală primară şi gimnazială, poliţie şi jandarmerie, dispensar uman, farmacie, bibliotecă, poştă, cămin cultural, magazin general, teren de sport amenajat, parohie, cimitir, dispensar veterinar, alimentare cu apă ş.a.m.d.). Şi în mediu rural, referirea vizează numărul de locuitori, recensământul populaţiei şi locuinţelor este un criteriu fundamental în elaborarea proiectelor de viitor. Există, aşadar, o îngrijorare mare că Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, prost organizat, nu se va finaliza convenabil până la finele săptămânii, în pofida măsurilor, să le spunem organizatorice, întreprinse. La toate acestea se mai adaugă faptul că recenzorii n-au fost plătiţi, promiţându-li-se decontatea activităţii la încheierea acesteia. În ultimele zile, se spune, s-a făcut un apel la Mitropolitul Olteniei Irineu, ca, prin preoţii de la sate, să se încerce o impulsionare a recensământului, care nu este exclus să rămână nevalidat la nivelul ţării, pe motivul că a fost, cum spuneam, prost organizat, deloc mediatizat, desfăşurat precumpănitor, în plin sezon estival, în care nu puţini dintre semenii noştri se află în concediu. Într-un fel, reuşita întregului demers depindea, în bună măsură, de spiritul nostru civic, aflat la cotele pe care le arată datele expuse.
