Carnagiu în Norvegia – 93 de morţi şi nici o explicaţie

0
455

Breivik deţinea, din 2009, o companie agricolă, sub numele de „Breivik Geofarm”, care se ocupa de cultivarea legumelor. Este posibil să fi folosit această companie drept paravan pentru a obţine, legal, marile cantităţi de îngrăşământ artificial şi alte substanţe chimice pe care, ulterior, le-a folosit ca să fabrice bomba care a fost detonată în capitala Oslo.

Anders Behring Breivik, un norvegian apropiat de extrema-dreaptă, a recunoscut sâmbătă, potrivit avocatului său, că este responsabil pentru cele două atacuri, soldate cu cel puţin 93 de morţi şi 97 de răniţi, din capitala Oslo şi pe insula Utoeya, care fuseseră, probabil, plănuite mult timp.

Un oficial din forţele de ordine a declarat că acţiunile norvegianului sunt definite drept terorism, aşa că acesta riscă o pedeapsă de până la 21 de ani de detenţie. Până acum, autorul masacrului nu a explicat motivele care l-au împins la acest gest sângeros.

 

„El recunoaşte faptele”, a declarat avocatul Geir Lippestad, pentru televiziunea norvegiană NRK. „El a explicat că a fost crud, dar că trebuia să ducă aceste acţiuni până la capăt”, a adăugat avocatul, precizând că atacurile au fost „cel mai probabil, plănuite o perioadă îndelungată”. Anders Behring Breivik este acuzat de ambelor atacuri de vineri, respectiv explozia unei bombe de mare putere în centrul capitalei Oslo – soldată cu 7 morţi şi nouă răniţi grav – şi masacrul armat comis ulterior, pe insula Utoeya, situată la 40 de km de capitală – în urma căruia şi-au pierdut viaţa 86 de oameni, 97 au fost rănite, iar un număr necunoscut de persoane au fost date dispărute. Bărbatul a intrat în tabără pretinzând că vrea să asigure securitatea participanţilor după explozia de la Oslo şi a deschis focul asupra participanţilor. El purta un pulover cu sigla poliţiei când a fost arestat şi avea asupra sa două arme de foc. „Suspectul s-a predat poliţiei imediat după sosirea acesteia, fără a opune rezistenţă”, a declarat un comisar al poliţiei din Oslo. Atacul de pe insula Utoeya a durat „aproximativ o oră şi 30 de minute”, a adăugat comisarul. Din câte se pare, cele două ţinte ale atacatorului au fost Guvernul laburist al premierului Jens Stoltenberg şi şcoala de vară a organizaţiei de tineret a Partidului Laburist, care avea loc pe insula Utoeya. Carnagiul a fost  calificat drept „tragedie naţională” de premierul Stoltenberg.

Deşi Anders Behring Breivik a declarat că a acţionat „singur” în comiterea ambelor atacuri, poliţia norvegiană încearcă să afle dacă acesta nu a avut cumva complici, informează CNN. „Nu suntem siguri că a fost o singură persoană. Pe baza declaraţiilor martorilor credem că ar putea fi mai mulţi atacatori”, a declarat şeful poliţiei norvegiene.

Atacatorul, descris ca un „fundamentalist creştin”

Potrivit informaţiilor pe care le-a postat pe Internet, bărbatul, un norvegian de 32 de ani, este un „fundamentalist creştin”, a declarat un oficial din poliţie, Roger Andresen, precizând că viziunile sale politice înclină „spre dreapta”. Potrivit unui volum de memorii de 1.500 de pagini, pe care atacatorul l-a publicat pe Internet înaintea faptelor, acesta şi-a pregătit activ operaţiunea cel puţin din toamna lui 2009. El detaliază acolo pregătirile, evocând „folosirea terorismului ca mijloc de trezire a maselor”, şi afirmă că se aşteaptă să fie perceput drept „cel mai mare monstru de după al Doilea Răzoi Mondial”. Un element ajutător ar putea fi furnizat de o lungă înregistrare video publicată pe YouTube, care conţine critici violente la adresa islamului, marxismului şi multiculturalismului, atribuite sâmbătă de presa norvegiană lui Breivik. Publicată în ziua atacurilor, înregistrarea video descrie islamul drept „principala ideologie genocidară”. „Înainte de a începe Cruciada noastră, trebuie să ne facem datoria decimând marxismul cultural”.

Potrivit tabloidului VG, Breivik nu avea cazier, doar câteva amenzi de circulaţie. Avea înregistrate pe numele său un pistol Glock şi două tipuri de puşcă.

Partidul Progresului (FrP), o formaţiune de dreapta populistă, a anunţat că suspectul a devenit membrul său 1999 şi a părăsit-o în 2006. „Mă întristează şi mai mult să aflu că această persoană a fost în rândurile noastre”, a declarat preşedinta FrP, Siv Jensen, într-un comunicat.

Poliţia, în căutarea morţilor şi a supravieţuitorilor

Conform ultimului bilanţ, întocmit duminică de poliţie, cel puţin 86 de persoane au fost ucise pe insulă, iar altele (n.r. – nu se ştie, deocamdată, câte) sunt, în continuare, date dispărute. Martorii au afirmat că mai mulţi tineri au încercat să scape de pe insulă înot. Tocmai de aceea, poliţişti, la bordul unor bărci, caută prin apă eventuale victime suplimentare, iar autorităţile au precizat că se va folosi şi un mini-submarin. Crucea Roşie norvegiană a anunţat că şi scafandrii săi participă la căutări. Căutări au loc şi în clădirile din centrul capitalei Oslo, vizate de explozia de vineri după-amiază. „Ştim că sunt resturi ale unor cadavre în clădirile vizate de explozii. Există mult moloz, iar căutarea este dificilă. Există părţi de cadavre în aceste clădiri. Avem confirmate şapte decese, dar ar putea fi mai multe”, a declarat Sveinung Sponheim, şeful poliţiei norvegiene. Toţi supravieţuitorii au fost adunaţi la hotelul Sundvolden. Regele Harald al Norvegiei, regina Sonja, prinţul moştenitor Haakon, Stoltenberg şi mai mulţi miniştri i-au vizitat.

Norvegia, ţară membră a spaţiului Schengen, a reintrodus controalele la graniţe în urma dublului atac de vineri. „Norvegia a decis să reintroducă temporar controalele la graniţe pentru statele membre Schengen”, a declarat un diplomat din ambasada rusă la Oslo pentru ITAR-TASS. „Nu avem dreptul să comentăm astfel de măsuri”, a adăugat el. Decizia este în concordanţă cu acordul la care au ajuns, la sfârşitul lunii iunie, liderii UE, potrivit căruia controalele la graniţe pot fi reluate în cazuri de urgenţă.

A scăpat pentru că s-a prefăcut mort

Adrian Pracon, un tânăr care a supravieţuit atacului de vineri, din insula Utoeya, a povestit pentru CNN că atacatorul urla în timp ce împuşca în stânga şi-n dreapta: „O să vă ucid pe toţi !”. Martorul spune că Breivik a intrat în sala în care erau adunaţi cei 700 de participanţi ai taberei, cărora organizatorii le ofereau informaţii despre atacul cu bombă din Oslo, îmbrăcat în ofiţer de poliţie şi a cerut voie să se adreseze tinerilor. „Evident că i-am dat voie să intre. Purta uniformă de poliţist”, explică Pracon. Acela a fost momentul în care a început să tragă. Cei mai mulţi dintre participanţi au încercat să fugă, iar câţiva se îndreptau către falsul ofiţer, crezând că este un test. Cei care au reuşit să iasă din sală au alergat către ţărm şi au sărit în apă, în speranţa că se vor salva. Şi Pracon a încercat să înoate, dar s-a întros pe insulă, pentru că se simţea mult prea obosit ca să parcurgă distanţa de 1,6 kilometri până la celălalt mal. Atacatorul i-a urmărit pe cei care au încercat să fugă şi a continuat să tragă, chiar dacă mulţi erau în apă deja. „A împuşcat aproape pe toată lumea. A plecat şi s-a întors după o oră. Eu şi încă două persoane am supravieţuit pentru că ne-am întins lângă cadavre şi ne-am prefăcut a fi morţi”, povesteşte martorul.