Lista de candidaţi pentru alegerea Consiliului Judeţean Dolj, la 5 iunie a.c., cuprinzând 45 de nume, în exclusivitate membri PSD, este, până la urmă, expresia unei “politici de cadre”. Cu alte cuvinte, potrivit unei logici politice sănătoase, ea ar trebui să adune, în exclusivitate, competenţe profesionale menite să garanteze buna funcţionare a viitorului Consiliu Judeţean – autoritate a administraţiei publice locale – şi să garanteze prestigiul formaţiunii politice pe care o reprezintă. În general, de fiecare dată, la patru ani, te aştepţi să întâlneşti candidaţi care se pot recomanda printr-o ispravă oarecare, oameni care au făcut ceva, cât de cât, fie în plan profesional, fie în plan politic, fie – măcar – în plan moral. Asta nu înseamnă că surprizele sunt excluse, că nu se pot încerca, în mod excepţional, lansări de personaje cu totul noi, deşi, nu aceasta ar trebui să fie regula. Admitem, pe de altă parte, că nici o selecţie nu este, până la urmă, sigură. Ar mai fi o problemă: ofertele de candidaţi social-democraţi pentru alegerile locale din 5 iunie a.c. “promovate” în Consiliul Judeţean Dolj nu vor fi … singure, ci în compania reprezentanţilor altor partide, în primul rând cel liberal, la care, volens-nolens, trebuie făcută raportarea. Estimat chiar, viitorul raport de forţe. La o privire de ansamblu, lista de candidaţi spune multe. Se deschide, fapt insolit, cu prof. Lavinia Craioveanu, momentan inspectorul şcolar general de la ISJ Dolj, despre care, până la extragerea sa de la Liceul Teoretic de Transporturi – Căi Ferate, lipsit de performanţă şcolară, şi până la ambiguitatea cu picarea – promovarea unui examen pentru postul deţinut, sau cel de adjunct, nu se ştia mare lucru. Să admitem însă că este o promisiune a social-democraţilor doljeni, investită cu funcţia de lider a femeilor social-democrate la nivel de judeţ, inhibată doar de context, cu alte cuvinte în căutare de voce. De comunicator. Pe poziţia a zecea a listei de candidaţi, deci în „zona eligibilă”, întâlnim numele lui Fănel Văduva, în dreptul căruia, la rubrica „ocupaţie” este trasă linie. Cum adică … fără ocupaţie, dar candidat la statutul de ales local, pe care îl şi deţine? La poziţia 21 a listei menţionate, unde figurează numele doamnei Rodica Niţă, la rubrica „ocupaţie” aflăm că este … şomer. La poziţia 19, Alin Teodor Nicola, consilier juridic, fiul Lelioarei Nicola din Dăbuleni, figurează ca ofertă, în condiţiile în care legătura lui cu social-democraţii este una aidoma celei pe care o avem noi cu religia budistă. Fără ocupaţie apare şi juristul Adrian Ştefan – poziţia 32, adică „zona de aşteptare”. Ne oprim din alte comentarii, deşi când pe locul 4 apare Florinel Stancu, director SGA Dolj, ne întrebăm dacă nu cumva în loc de criterii avem de-a face cu mici dexterităţi conjuncturale, fiindcă înfăţişarea arbitrară capătă consistenţă. În “echipă” cu acesta se află şi Maria Cristina Ciocoiu (inspector şcolar ISJ) locul 18 pe listă. Tot SGA Dolj îl mai are candidat, dar la poziţia 34, pe ing. Daniel Naicu, o altă nedumerire, fiindcă o instituţie nu poate livra doi candidaţi, oricât ar fi ei de capabili. În general, lista de candidaţi cuprinde oameni tineri, unii poate de bună credinţă, dar neaureolaţi încă de lustrul unei competenţe, care să le aducă vizibilitate publică. Tinereţea nu este, în exclusivitate, o virtute, dar discuţia asta este veche şi poate genera comentarii pe care nu le-am avut în vedere.
