Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a prezentat marţi, 22 aprilie a.c., printr-un comunicat, condoleanţele Turciei „urmaşilor armenilor ucişi în 1915”. A fost pentru prima dată când premierul turc s-a exprimat deschis asupra acestei drame. Între 1915-1917, comunitatea armeană din Turcia Otomană a fost victima masacrelor şi deportărilor masive. Armenia şi numeroşi istorici evaluează la 1,5 milioane numărul victimelor şi califică evenimentele drept „genocid”. Termen refuzat categoric de guvernul islamo-conservator aflat la putere în Turcia după 2002. Sutele de mii de armeni din Imperiul Otoman fuseseră acuzaţi de complot cu duşmanul rus. De câţiva ani, o parte a societăţii civile turce organizează comemorarea genocidului armenilor, ca reacţie la discursul oficial negaţionist. În 2013, pentru prima dată după aproape un secol, liderii diasporei armene şi liderii antirasişti europeni au participat la comemorarea din Turcia. În ianuarie a.c., cu prilejul vizitei sale de stat la Ankara, preşedintele francez, Francois Hollande, i-a cerut lui Recep Tayyip Erdogan să încerce clarificarea genocidului armenilor. Mai mult, Consiliul Constituţional a luat decizia cenzurării legii care penaliza contestarea genocidului armean încă din 2012, şeful statului turc angajându-se personal în rediscutarea dosarului. În mesajul său, Erdogan a evocat necesitatea unei reconcilieri între armeni şi turci, amintind de iniţiativa normalizării relaţiilor între cele două ţări, lansată în 2007, dar care nu şi-a împlinit menirea. În acest an, mai multe organizaţii nonguvernamentale de apărare a drepturilor omului din Turcia au prevăzute manifestări la Istanbul şi Constantinopol. Cu toate acestea, cuvântul genocid deranjează într-o ţară cum este Turcia, unde victimele turcilor naţionalişti au profitat de dezmembrarea Imperiului Otoman.
