„Împreună pentru România” şi „100 pentru 100”

0
238

Marţi, 23 ianuarie 2018, la Liceul de Transporturi CFR din Craiova,  s-a organizatt Conferinţa judeţeană „24 Ianuarie 1859 – Împreună pentru România”. Manifestarea, care s-a dorit a fi o dezbatere densă şi serioasă a avut ca  subiect principal fiind Unirea Moldovei cu Ţara Românească. Evenimentul s-a desfăşurat în Sala de Consiliu a unităţii de învăţământ mai sus menţionată, care s-a dovedi a fi neîncăpătoare pentru numărul mare de participanţi.  Istorici, profesori, academicieni, jurnalişti, studenţi şi elevi, cu toţii s-au strâns pentru a marca acest moment şi pentru a da startul proiectului “100 pentru 100”, proiect gândit de studenţii basarabeni din Craiova, o idee interesantă, care va face parte din paleta amplă de activităţi dedicată aniversării a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, moment pe care îl vom sărbători, aşa cum se cuvine, pe 27 martie 1918.

            „Ne-am gândit să plantăm 100 de copaci, fiecare copac va fi plantat de câte o personalitate locală, de câte un doljean, care, prin activitatea sa, prin munca sa, prin efortul său propriu şi personal, a reuşit să facă ceva pentru comunitatea locală, pentru cel del de lângă el, a făcut ca viaţa noastră a tuturor să fie un pic mai frumoasă”, a  explicat Liuba Eremia, preşedintele Asociaţiei Studenţilor Basarabeni din Craiova. Plecând de la această idee, conducerea Liceului CFR Craiova  a hotărât să planteze împreună cu invitaţii, în curtea liceului un stejar, acesta având o simbolistică aparte în istoria poporului român.

„Studenţii basarabeni s-au implicat foarte mult”

         Printre invitaţii de marcă la Conferinţa Judeţeană “24 Ianuarie 1859 – Împreună pentru România” s-au remarcat : Nicolae Mihai,cercetător specialist la Institutul de Cercetări Socio-Umane C.N.”Nicolăescu Plopşor”, prof.univ.dr Dinică Ciobotea, de la Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Sociale, prof.dr Tudor Nedelcea, preşedintele Fundaţiei „Scrisul Românesc”, Dan Lupescu, directorul Revistei Ramura, dr. Ivo Gheorghiev, liderul etnicilor români din Bulgaria, Liuba Eremia, preşedintele Asociaţiei Studenţilor Basarabeni din Craiova şi Filip Savic, vicepreşedintele Asociaţiei Studenţilor Timoceni. „Evenimentul de astăzi, (n.r marţi, 23 ianuarie) face parte dintr-un proiect, pe care l-am gândit a se realiza în trei părţi, prima conferinţă a avut loc în urmă cu o lună de zile, iar cea de-a treia conferinţă este programată pentru primăvara acestui an. Partenerul principal al proiectului este Asociaţia Studenţilor Basarabeni din Craiova. Studenţii basarabeni, coordonaţi de liderul lor, Liuba Eremia s-au implicat foarte mult, au pus cu toţii umărul şi sperăm să iasă ceva frumos şi util…”, a precizat prof.Sorin Fira, moderatorul manifestării.

Ideea unirii celor două formaţiuni statale nu a fost împărtăşită de unii boieri moldoveni

Unirea celor două principate a fost un proces care a început în 1848. La 24 ianuarie 1859, Adunarea Electivă a Ţării Româneşti s-a pronunţat pentru alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza, realizând astfel unirea Ţării Româneşti cu Moldova. Anul 1848. Europa este, din nou, în fierbere. Au loc numeroase revoluţii, impulsionate de ideile naţionalismului, ce se răspândesc în toate sferele societăţii. În provinciile locuite de români reapare ideea unirii, care putea fi făcută în momentul în care contextul internaţional era favorabil. Se face un prim pas: Gheorghe Bibescu desfiinţează Vama din Focşani, principalul punct vamal al Ţării Româneşti, aflat la graniţa cu Moldova. n timpul Războiului Crimeii (1853-1856), unirea Principatelor devine un subiect de discuţie tot mai întâlnit, acţionându-se pentru realizarea dezideratului. În acest sens, un rol important a jucat propaganda unionistă, care şi-a desfăşurat activitatea îndeosebi în Franţa, deoarece împăratul Napoleon al III-lea era principalul lider politic internaţional care susţinea ideea unirii celor două Principate româneşti. Prin încheierea Tratatului de pace de la Paris (30 martie 1856), atât Moldova cât şi Ţara Românească erau puse sub protecţia colectivă a marilor puteri europene, urmând să se constituie Divanuri ad-hoc – adunări cu rol consultativ, având misiunea de a face propuneri referitoare la concretizarea unirii Principatelor. La început, ideea unirii celor două formaţiuni statale nu a fost împărtăşită de unii boieri moldoveni, care nu doreau limitarea rolului Moldovei în cadrul viitorului stat şi, de asemenea, refuzau mutarea capitalei la Bucureşti.

***

Prof. Cristian Pătraşcu, directorul Liceului de Transporturi CFR din Craiova :

         „Mă bucur că sunteţi alături de noi, iar invitaţii prezentaţi de colegul meu sper să fie prezenţi şi la alte acţiuni pe care liceul nostru le vor organiza anul acesta. O să mă limitez la câteva mici idei, aşa cum am făcut şi data trecută. Deja vorbim de o dată trecută. Atunci, haideţi să organizăm un şir de astfel de evenimente, adică o mică contribuţie pe care fie şcoala, fie fiecare dintre noi să o aducem în vederea îndeplinirii idealurilor. Să facem o Românie puternică !. Asta este educaţia pe care şcoala trebuie să încerce să o dea elevilor de astăzi. Să le oferim teme serioase, teme de cunoaştere. Adică prin cunoaşterea celor care au reprezentat ceva”