Viktor Orban accelerează paşii pentru „renaţionalizarea” economiei ungare

0
58

Chiar sub focul Comisiei Europene, FMI şi agenţiilor de rating, premierul ungar Viktor Orban nu este dispus să renunţe la intenţiile sale. El doreşte „renaţionalizarea” economiei, demers care accentuează tendinţele centrifuge din sânul UE, aflată în criză. La 48 de ore după scrisoarea preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, care îl somează pe Viktor Orban „să retragă două proiecte de lege” considerate incompatibile cu Tratatul UE, ministrul ungar al Afacerilor Externe, Janos Martonyi, a anunţat, miercuri, 21 decembrie a.c., că Guvernul său va adopta, înainte de Anul Nou, în Parlament, textele respective, care ating independenţa Băncii Centrale şi politica fiscală. În aceeaşi zi, agenţia Standard&Poor’s a degradat în categoria speculativă nota atribuită datoriei Ungariei, evocând „politici publice imprevizibile”, periculoase pentru Budapesta. Una dintre aceste „legi fundamentale” prevede fuzionarea conducerii Băncii Naţionale a Ungariei (MNB) cu un Consiliu Monetar lărgit, situaţie în care preşedintele Băncii Centrale va avea prerogative reduse. Un amendament propus prevede ca parlamentul să poată demite membrii Consiliului Monetar în cazul în care „acţionează contra interesului naţional”. Şi dispoziţia îl vizează pe actualul preşedinte al MNB, Andras Simor, care a stabilit o rată de dobândă de 7%, cea mai ridicată din cadrul UE. Un alt proiect de lege impus de majoritatea parlamentară, cu 2/3 din voturi, prevede că toate modificările în domeniul fiscalităţii, care ar împiedica ajustările necesare în caz de derapaj al deficitului sau al datoriei, să fie posibile. „Eu vă recomand stăruitor să retrageţi cele două proiecte de legi fundamentale” scrie Jose Manuel Barroso în scrisoarea adresată lui Viktor Orban, deoarece conţin elemente „în contradicţie cu Tratatul UE” şi Comisia „are îndoieli serioase în privinţa compatibilităţii acestora” cu legislaţia europeană. Bruxelles-ul a găsit un unghi convenabil de atac contra unui guvern surd la toate criticile. La 16 decembrie a.c., la cererea comisarului european de Finanţe, Olli Rehn, o delegaţie a FMI a părăsit Budapesta înainte de a se întâlni cu interlocutorii oficiali, marcând, astfel, dezaprobarea cu privire la proiectul de lege referitor la Banca Centrală. Delegaţia FMI va reveni la Budapesta pentru a discuta despre o nouă linie de credit, solicitată de guvernul ungar, după clarificarea acestei probleme. Cu câteva zile înainte, comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding, avusese obiecţii, exprimate într-o scrisoare remisă guvernului de la Budapesta, privind sistemul judiciar. Confruntată cu atâtea probleme, amplificate de nemulţumirile de la Washington, Budapesta pare să îmbrăţişeze tactica similară anului trecut şi diplomatul Janos Martonyi a promis că legislaţia adoptată va fi în conformitate cu normele UE. Liderii Fidesz, partidul conservator aflat la putere, au la îndemână o manevră: este vorba de 35 miliarde euro, rezervele valutare ale ţării, în cazul în care negocierile pentru un nou împrumut FMI eşuează. Au, deja, în mână, 11 miliarde euro, fondul pensiilor private, Guvernul pregătindu-se să naţionalizeze drepturile cuvenite celor 100.000 de persoane. Pentru Barroso, nu Banca Naţională a Ungariei este principala problemă, şi nici lipsa de lichidităţi, ci lipsa de încredere în politica lui Viktor Orban.