Mamografii de rutină au făcut ca peste un milion de femei din Statele Unite ale Americii să fie tratate în mod inutil împotriva cancerului de sân în ultimii 30 de ani, deşi tumorile nu ar fi ajuns niciodată la un stadiu avansat, potrivit unui nou studiu american publicat joi în „New England Journal of Medicine” (NEJM), relatează AFP. Rezultatele studiului pun din nou la îndoială eficacitatea acestui examen medical recomandat, care însă face deja obiectul controverselor. „Am ajuns la concluzia că mamografiile au detectat tumori care nu s-ar fi dezvoltat niciodată pentru a provoca simptome clinice în cazul a 1,3 milioane de femei în ultimii treizeci de ani”, au concluzionat autorii studiului, Gilbert Welch, de la Facultatea de medicină Dartmouth (New Hampshire, nord-est) şi Archie Bleyer, de la Universitatea de Ştiinţe din Oregon (nord-vest). Printre tratamentele urmate de femei se numără adesea intervenţii medicale dificile – chirurgie, radioterapie, chimioterapie şi terapie hormonală – de preferat să fie evitate dacă nu sunt indispensabile, au afirmat ei. Cercetătorii au analizat datele epidemiologice pentru a determina frecvenţa tumorilor mamare descoperite în stadiu incipient şi cancerele diagnosticate în stadiu avansat la femeile de peste 40 de ani în perioada 1976 – 2008. După utilizarea sistematică a mamografiilor în Statele Unite, numărul cancerelor depistate în stadiu incipient s-a dublat, însă rata femeilor diagnosticate cu cancer în stadiu avansat a scăzut cu doar 8%. Conform cercetătorilor, mamografiile nu au permis aşadar depistarea eficace a formelor de cancer în formă avansată, ci au condus în mod paralel la diagnostice excesive – 31% în 2008, adică 70.000 de femei. Ei au ajuns, de asemenea, la concluzia că scăderea semnificativă a mortalităţii din cauza cancerului de sân se datorează în principal tratamentelor mai eficiente mai degrabă decât detectării precoce a tumorilor cu ajutorul mamografiilor.
