O solicitare mai veche a medicilor, dar şi a asociaţiilor de pacienţi, majorarea procentului din PIB acordat Sănătăţii la 6% îşi caută încă rezolvarea. Una dintre posibilele soluţii avansate ar fi o creştere progresivă de 0,5% pe an. Deocamdată, Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) a adunat în toată ţara semnături pentru această iniţiativă.
În continuare, accesul la servicii medicale și tratament este vital pentru bolnavii cronic, iar dacă acestea nu sunt reglementate și statuate printr-un cadru legislativ coerent, situaţia ar putea deveni alarmantă pentru pacienți. Potrivit COPAC, acest demers – caravana 6% din PIB pentru Sănătate –, care în luna septembrie a ajuns şi la Craiova, reprezintă un pas pentru a crea un sistem de sănătate acceptabil pentru nevoile reale ale pacientului, precum și ale medicilor. Medicii susţin că statul ar trebui să se implice mai mult în Sănătate și ar fi necesar un studiu pentru a se afla costul real al serviciilor medicale și nevoia de fonduri în sistem.
Accesul limitat la tratament corespunzător, principala problemă a bolnavilor cronic
Cele mai importante probleme cu care se confruntă un pacient suferind de boli cronice în România sunt accesul limitat la un tratament corespunzător (47,11%) și accesul limitat la servicii medicale (16,33%), arată studiul „Societatea românească și afecțiunile cronice”, derulat de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România și susținut de compania Abbvie România, în perioada 25 martie – 6 aprilie a.c.
84,96% din respondenți cunosc ce înseamnă o boală cronică, iar 62,96% au în familie sau printre cunoscuți persoane cu boli cronice precum hepatită cronică, boli cardiovasculare, HIV, boala Alzheimer, Boala Parkinson, TBC, psoriasis, diabet, boli reumatismale autoimume, cancer, scleroză multiplă, boli inflamatorii intestinale, boli rare, etc. Peste 36% dintre respondenți consideră că anumite categorii de bolnavi sunt discriminate de către societate, în timp ce aproximativ 58% au răspuns „Nu știu” la această întrebare. Doar 5,8% din români cred că nu există discriminare pentru anumite categorii de bolnavi. Mai mult, peste 73,2% dintre respondenți consideră că sistemul de sănătate din România discriminează pacienții. Cel puțin 1 din 10 români a intrat cel puțin odată în contact cu bolnavi cronici discriminați de societate.
Un top 5 al celor mai grave boli cronice, în opinia respondenților, este: cancerul – considerat grav sau cel mai grav de un procent de 94,28% din respondenți, infecția cronică cu HIV – 90,78%, scleroza multiplă – 88,62%, Alzheimer – 82,33% și boala Parkinson – 77,67%.
9 din 10 persoane care au răspuns studiului nu are evita să interacționeze cu pacienți suferinzi de boli cronice amintite anterior, dacă aceștia ar face parte din anturajul lor, dar 3 din 10 nu și-ar lăsa copiii să interacționeze cu un alt copil suferind de boli cronice sau nu ar ști ce ar face într-o astfel de situație. Un top al afecțiunilor de care părinții chestionați și-ar feri copiii sunt HIV-ul (1.143 de mențiuni), hepatita (772 de mențiuni) și tuberculoza (892 de mențiuni).
În ţările dezvoltate bugetul ajunge şi la 11 procente din PIB
România este singura țara din UE care alocă mai puțin de 6% din PIB pentru Sănătate. În ţările dezvoltate, bugetul ajunge şi la 11 procente. Germania, Franța, Danemarca şi Olanda conduc în topul bugetelor pentru sistemul medical. În urmă cu cinci ani, un demers al societăţii civile a strâns semnături pentru a obţine 6% pentru sistemul sanitar. Totuşi, nu s-a întâmplat, iar sănătatea se confruntă cu aceleaşi lipsuri.
În România se înregistrează cele mai mici cheltuieli pe cap de locuitor pentru sănătate, în timp ce numărul investigaţiilor RMN şi CT, precum şi al mamografiilor, este cel mai mic din UE, potrivit unui raport al OECD şi al Comisiei Europene. Cele mai multe consultaţii anuale raportat la numărul de locuitori se înregistrează în Ungaria, Slovacia, Cehia şi Germania, România aflându-se pe locul 19 în UE.
