Teatrul Naţional din Craiova va deschide, vineri, noua stagiune cu o premieră

0
146

Teatrul Național „Marin Sorescu” va deschide noua stagiune artistică, 2013-2014, vineri, 27 septembrie, ora 18.00 cu un spectacol de excepție: „Familia Tot”, de Orkeny Istvan, în regia lui Bocsardi Laszlo și scenografia semnată de Bartha Joszef. „Este un spectacol pe care îl aștept cu emoție și cu credința că va fi un nou eveniment al Naționalului craiovean, după „Avarul” de Moliere și „Caligula” de Camus, pe care Bocsardi Laszlo le-a pus în scenă aici în 2004, respectiv 2011”, a declarat managerul instituției, Mircea Cornișteanu. Din distribuție fac parte actorii Sorin Leoveanu, Valer Dellakeza, Mirela Cioabă, Nicolae Poghirc, Valentin Mihali, Iulia Colan, Gabriela Baciu, Eugen Titu, Cătălin Băicuș, precum și copilul Flavius Glăvan. Următoarea reprezentație cu „Familia Tot” va avea loc sâmbătă, 28 septembrie, de la aceeași oră și în aceeași Sală „I.D. Sîrbu”.

La granița dintre absurd, grotesc, tristețe și frică, texul piesei lui Orkeny Istvan, unul dintre cei mai cunoscuți dramaturgi maghiari ai secolului al XX-lea, evocă decisiv destinul oricărei ființe, sortită morții. Familia Tot așteaptă obsesiv  întoarcerea de pe front a unui fiu care nu apare niciodată, astfel că textul devine o punere în scenă a așteptării și a singurătății. Maiorul (Sorin Leoveanu) în subordinea căruia se află Gyula, fiul pompierului Lajos Tot (Valer Dellakeza) și al Mariskai (Mirela Cioabă) și fratele Agikai (Iulia Colan), este așteptat de întreaga familie, care presupune că îi poate salva soarta, afișând o bunăvoință servilă și adesea străină capriciilor și mecanismelor de gândire ale unui dictator confuz și bulversat, trecut prin „întunericul și mizeria” războiului și ajuns într-o lume facilă și impregnată de exactitatea unei vieți normale, mărunte.

Opera lui Orkeny  Istvan (n. 5 aprilie 1912, Budapesta – d. 24 iunie 1979, Budapesta) a influenţat semnificativ literatura maghiară contemporană. Autorul a publicat prima sa carte, „Dansul oceanului”, în 1941, iar un an mai târziu a fost trimis pe front, în Rusia, unde a fost luat prizonier, ajungând într-un lagăr lângă Moscova, până în 1946. Şi-a câştigat popularitatea mai ales prin nuvele şi piese de teatru: culegerea „Nuvele – minut” i s-a publicat în numeroase limbi, iar piesele sale s-au jucat în întreaga lume. Din anul 2004, la Budapesta există Teatrul „Orkeny”, în onoarea sa.

În ceea ce-l privește pe regizorul Bocsardi Laszlo, de numele său se leagă cel mai recent succes al Naționalului craiovean. În anul 2012 a pus în scenă „Caligula”, de Albert Camus, cu o distribuție remarcabilă. Spectacolul, aclamat de public și de critica de specialitate, a fost distins cu Premiul UNITER la categoria cel mai bun regizor, iar interpretul rolului principal, Sorin Leoveanu, a primit Premiul pentru cel mai bun actor. Însă Bocsardi Laszlo are o colaborare de durată cu instituția craioveană: primul său spectacol montat aici a fost „Năzdrăvanul Occidentului”, de J.M. Synge, în stagiunea 2000-2001, iar cel de-al doilea, „Avarul”, de Moliere, a avut premiera în stagiunea 2004-2005. De altfel, la ediţia din 2005 a Galei Premiilor UNITER, actorul Ilie Gheorghe primea Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal pentru Harpagon din „Avarul”.

Născut la Târgu Mureș, în anul 1958, Bocsardi Laszlo a absolvit Academia de Artă Teatrală din Târgu Mureş (regie, clasa Tompa Gabor), iar în 2005 a devenit director general al Teatrului „Tamasi Aron” din Sfântu Gheorghe, instituție pe care o conduce și în prezent. De asemenea, este membru al Senatului UNITER, iar spectacolele  sale au participat la festivaluri importante de teatru din România și Europa.

 

Încă trei spectacole în premieră până la sfârșitul anului, dintre care unul în regia reputatului  Peter Schneider

Mircea Cornişteanu

Pe 5 octombrie, publicul este invitat la o altă premieră a Teatrului Național: „La lilieci” – dramatizare de Ana-Maria Nistor după poemele lui Marin Sorescu, în regia Mirelei Cioabă. «Spectacolul, care va avea loc în sala mare, va însemna o reapropiere de opera „patronului” teatrului nostru, Marin Sorescu, căruia îi suntem datori de multă vreme. Sunt câțiva ani de când, după „Există nervi”, nu s-a mai pus în scenă, la noi, nici un text semnat de Marin Sorescu», a explicat alegerea Mircea Cornișteanu, managerul TNC.

Luna viitoare vor începe repetițiile pentru un alt spectacol, a cărui premieră este anunțată pentru început de noiembrie. Ideea acestuia a fost declarată câștigătoare dintre alte 16 în urma unui concurs adresat tinerilor artiști și se bazează pe un text care va fi scris de autoarea Mihaela Michailov, de regizorul Bobi Pricop și de actori în timpul lucrului, un așa-numit „work-in-progress”.

Cel mai important proiect al acestui sfârșit de an rămâne însă cel al regizorului Peter Schneider – personalitate marcantă a lumii teatrului şi a filmului american. Timp de 17 ani cât a lucrat la compania „Walt Disney”, acesta a deținut mai multe funcții, lucrând inițial la „Walt Disney Feature Animation and Theatrical Productions” și devenind apoi președinte al Studiourilor „Disney”. Este realizator al unor spectacole extrem de apreciate pe Broadway, dintre care varianta music-hall a „Regelui Leu” („Lion King”) a câştigat Premiul „Tony” pentru excelență în teatru.

Peter Schneider va monta la Craiova „Hot L Baltimore”, de Lanford Wilson, spectacol în scenografia lui Cătălin Ionescu Arbore, a cărui premieră va fi prezentată pe data de 22 decembrie. „Decorurile vor intra în curând în producție. Iar pe regizor îl așteptăm în primele zile din noiembrie pentru a face aici un casting, deoarece o actriță aleasă anul trecut – când trebuia să aibă loc spectacolul, dar am fost nevoiți să-l amânăm – nu mai poate juca», a precizat Cornișteanu.

 

 ***

 În noua stagiune artistică, TNC vine cu o strategie de diversificare a programului și de accentuare a caracterului educațional al activității. În acest sens va fi organizată o serie de ateliere tematice (dramaturgie, scenografie, arta actorului, coregrafie, machiaj, lumină, receptarea spectacolului de teatru, crearea afișului specific spectacolului de teatru), care vor fi susținute fie de studenți de la facultăți de teatru din București, Cluj-Napoca și Craiova, fie de actori craioveni. Li se vor adăuga conferințe, reunite sub genericul „La intersecția cu celelalte arte”, vizite ghidate pentru copii în toate atelierele teatrului, expoziții temporare de pictură, sculptură, măști, costume, organizate în foaier ș.a.

   ***

 

Robert Wilson cu al său spectacol „Rinocerii”, după piesa ionesciană – marea provocare a anului 2014

Deși încă nu știe de ce buget va dispune instituția la anul, managerul Mircea Cornișteanu vorbește deja despre prezența la Craiova a „doi mari creatori”. Unul este reputatul coregraf Gigi Căciuleanu, care va realiza aici un spectacol de teatru-dans inspirat din opera lui Shakespeare, intitulat „Dansul lui Puck”, ce va reprezenta Craiova la ediția următoare a Festivalului Internațional „Shakespeare”. Celălalt este „poate cel mai important om de teatru al lumii în momentul de față” – regizorul Robert Wilson, care va pune în scenă spectacolul cu piesa „Rinocerii”, de Eugen Ionescu, chiar în anul în care se sărbătorește centenarul nașterii dramaturgului de origine română, premiera fiind stabilită pe 4 iulie.

„E vorba de cel mai mare proiect teatral pe care l-a realizat vreodată această instituție. Puține teatre din Europa (nici unul din România!) au reușit să aibă un proiect de asemenea anvergură”, a afirmat Cornișteanu, care spune că de câțiva ani insistă pe lângă celebrul regizor pentru a-l convinge să monteze la Craiova. În această vară, managerul TNC s-a aflat pentru câteva zile în Statele Unite ale Americii, la „The Watermill Center”, fondat în New York de legendarul regizor, unde a luat parte la un workshop organizat în vederea realizării spectacolului.

Robert Wilson

Marea provocare pentru Teatrul Național din Craiova nu este doar din punct de vedere artistic, cât mai ales financiar, mărturisește Mircea Cornișteanu. Conștient de faptul că „bugetul unei asemenea producții este foarte mare”, acesta mizează pe sprijinul autorităților locale, care ar putea „puncta” astfel pentru proiectul „Craiova – Capitală Culturală Europeană 2021”, ca și pe susținerea unor sponsori. În plus, spune acesta, „investiția” va fi recuperată cu siguranță, dat fiind succesul de care se bucură oriunde în lume un proiect marca Robert Wilson.

«Oamenii de teatru care urmează să îl însoțească pe Robert Wilson sunt printre marile personalități artistice ale lumii. Asta costă. Dar nu sunt bani aruncați, oricât de mult ar costa. Pentru că un spectacol cu o piesă de Eugen Ionescu pusă în scenă de un celebru regizor ca Robert Wilson sunt sigur că va fi invitat la marile festivaluri ale lumii. Iar invitațiile astea se fac pe bani. Vom recupera, sunt convins, cea mai mare parte din investiție din onorariile primite în străinătate. Și n-o să-l vindem ieftin, pentru că o producție Wilson nu e ieftină. Ceea ce este extrem de greu însă de obținut nu este plata onorariilor viitorilor colaboratori, ci dotarea tehnică. Cea actuală a Teatrului Național din Craiova, ca a tuturor teatrelor din România, este precară și nu corespunde cerințelor unui mare artist ca Wilson. Multe dintre echipamentele de care el are nevoie noi nu le avem și sunt foarte costisitoare», a declarat Mircea Cornișteanu. „Realist vorbind, dau 50 la sută șanse ca spectacolul lui Robert Wilson să fie realizat la Craiova în iulie”, a mai spus acesta, adăugând că există și varianta ca premiera să aibă loc la sfârșitul anului, „când vom ști mai multe despre buget”.

O reprezentație sub semnătura celebrului regizor – „Sonetele lui Shakespeare”, în interpretarea artiștilor Berliner Ensemble din Berlin (Germania) – a putut fi văzut de craioveni în deschiderea ediției a VIII-a a Festivalului Internațional „Shakespeare”, organizată în aprilie 2012. Nu mai puțin de șase TIR-uri cu aparatură – dintre care două cu echipamente pentru lumini și sunet – au ajuns atunci la Craiova, iar montarea spectacolului a durat o săptămână.

Foarte apreciat și ca artist vizual, Robert Wilson ar putea primi și invitația de a deschide o expoziție la Muzeul de Artă din Craiova, eveniment cu care instituția să fie inaugurată după lucrările de consolidare și restaurare din ultimii ani. Din noiembrie a.c. până în februarie 2014, artistul american va expune la Muzeul Luvru. „O expoziție a sa aici ar fi extraordinară, chiar un eveniment în viața culturală a României”, crede Cornișteanu, fără a neglija, din nou, condițiile financiare, dar și pe cele tehnice, fiind vorba de o expoziție de portrete video.

 

Nu sunt bani pentru salarii, dar sunt speranţe

Pentru că bugetul i-a fost „drastic tăiat după ultima rectificare bugetară”, după cum s-a exprimat Mircea Cornișteanu, Teatrul Național din Craiova – instituție aflată în subordinea Ministerului Culturii – nu are, în prezent, bani pentru a acoperi salariile angajaților pentru o lună și jumătate. S-a mai întâmplat și în alți ani, spune managerul, însă situația s-a rezolvat, ceea ce speră să se întâmple și acum. „Din bugetul general pe acest an ne-a fost tăiat aproximativ 10%, iar din bugetul pentru producție – spectacole și alte activități – s-au luat 27%. Nu suntem însă singurul teatru în situația asta, toate instituțiile subordonate Ministerului Culturii se resimt. Nouă ni s-au redus ceva mai mult de 5 miliarde de lei, din care aproape 3 de la fondul de salarii. Nu avem, în momentul de față, acoperite salariile pentru o lună și jumătate din acest an. Dar s-a mai întâmplat și în alți ani. Nu e vina ministerului, ci a bugetului de stat, care fluctuează permanent. Ministerul se supune și el rigorilor impuse… Nu s-a întâmplat vreodată până acum să nu ne luăm salariile. Sper ca 2013 să nu fie anul de debut al acestei… inițiative!”, a mai spus Cornișteanu.