Astăzi se desfășoară, simultan, alegeri legislative și prezidențiale în Turcia, la solicitarea actualului președinte, Recep Tayyip Erdogan, care a devansat alegerile programate la sfârșitul anului viitor. 59 de milioane de alegători turci, din care 3 milioane în afara țării, sunt chemați la urne pentru alegerea deputaților (600 la număr, față de 550 în prezent) pentru Parlament și a președintelui țării. Scrutinul este inedit în istoria Republicii fondată de Mustafa Kemal, numit “Ataturk” în 1923. El se anunță facil pentru partidul Justiție și Dezvoltare (AKP), islamo-conservator, aflat la putere. La 64 de ani, cel pe care partizanii săi îl numesc Tayyip, potrivit sondajelor, nu va câștiga din primul tur, deznodământul amânându-se pentru 8 iulie, iar AKP ar putea pierde majoritatea legislativă. Erdogan vrea să refondeze identitatea culturală a Turciei, conferindu-i un model mai conservator și mai religios. Kemaliștii Partidului Republican al Poporului (CHP), centru-stânga, partidul lui Ataturk, împreună cu Partidul Bun (IYI Parti), conservatorii și islamiștii “Partidului Fericirii” (SAADET), au făcut o alianță electorală. Partidul Democratic al Popoarelor (HDP), pro-kurd și Partidul Patriotic (VP) se prezintă singure pe listă. Și între candidați – șase la număr – Muharem Ince (CHP), un profesor de fizică – chimie, este cel mai bine plasat. În afara acestuia mai candidează Merd Akxener (IYI Parti), Selahattin Demirtaș (HDP) – arestat -, Temel Karamollaoglu (SP) și Dogu Perincek (VP). 519.000 de observatori, în majoritate turci, veghează la corectitudinea votului în cele 180.000 de secții de votare.
