Franţa: Un guvern –deocamdată– nesigur!

0
375

Cu trei săptătmâni înaintea primului tur al alegerilor legislative din Franţa (12 iunie a.c.) potrivit sondajelor, 75% din intenţiile de vot acoperă următoarele coaliţii politice: „Împreună” (Renaissance – ex-LRM, MoDem, al lui Francois Bayrou, Horizons, formaţiunea lui Edouard Philippe) – 28%, apoi Noua Uniune Populară, Ecologică şi Socială (NUPES) care reuneşte Franţa Nesupusă, a lui Jean Luc Melenchon, Europa Ecologică – verzii, socialiştii, comuniştii – 27%, Reuniunea Naţională (RN) – 21%. „Recucerirea”, formaţiunea politică a lui Eric Zemmour are 6% în sondaje. Aşadar, blocul de extremă-dreaptă, format din partidele lui Marine Le Pen şi Zemmour cumulează împreună 27%. Campania electorală este în plină desfăşurare şi ieri după prima şedinţă a Guvernului condus de Elisebeth Borne, succesoarea lui Jean Castex, membrii cabinetului au plecat în teritoriu, în circumscripţiile în care vor candida. Nu mai puţin de 15, din cei 28 de membri ai Guvernului, candidează în diferite circumscripţii electorale şi în caz de necâştigare a mandatului parlamentar vor fi obligaţi să demisioneze potrivit unei cutume instituite de Elysee din 2017. Inclusiv premierul Elisabeth Borne, botezată „madame Thacher” care va candida în Calvados se află sub aceeaşi ameninţare. Un detaliu: din vechiul Guvern au mai supravieţuit doar Gerald Darmian la Interne, Eric Dupond Moretti la Justiţie şi Bruno Le Marie la Economie. Campania electorală pentru legislative are loc într-un context cunoscut de război prin procură. Din solidaritate cu populaţia ucrainiană, Franţa ajută Kievul inclusiv cu arme şi susţine declarat candidaturile Finlandei şi Suediei pentru aderarea la NATO. După ce a încercat să fie un mediator între Rusia şi Ucraina, preşedintele francez Emmanuel Macron lasă impresia că s-a resemnat şi împărtăşeşte deplin demersurile Uniunii Europene. Cum se va termina războiul din Ucraina nu se întrevede, în schimb consecinţele lui se resimt, de bună seamă şi în Franţa şi abordările blocurilor politice menţionate nu fac unison. Potrivit previziunilor FMI, războiul umbreşte sensibil perspectivele economiei mondiale, în timp ce inflaţia se accelerează. Acest nou „război rece” survine în condiţiile în care economia mondială încă nu s-a eliberat totalmente de consecinţele pandemiei. Să revenim la alegerile din Franţa: Guvernul actual aşa cum este el croşetat depăşeşte clivajul stânga-dreapta. Dacă în 2017 Edouar Philippe venea din partea LR, adică dreapta, actualul prim-ministru vine de la socialişti. Sunt miniştri cu opţiuni politice anterior diferite care îngemănează un tandem stânga-dreapta, sugerând o glisare suplimentaţi pe stânga a politicii franceze. Dreapta republicană se află într-o situaţie delicată şi chiar dacă denunţă ambiguitatea puterii macroniste este destabilizată de animozităţile interne, succesiunea scandalurilor şi afacerilor de peste ani. Faptul că, momentan, coaliţia „Împreună” a preşedintelui Emmanuel Macron este aproape bară la bară cu Noua Uniune Populară, Ecologică şi Socială (NUPES), face ca actuala campanie electorală să fie una extrem de încinsă, cu posibile răsturnări de situaţie.